Halloween

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Halloween (dezambiguizare).
Halloween
{{{nume_sărbătoare}}}
Dovleac Jack-o'-Lantern
Altă denumire All-Hallows-Even
Sărbătorită de multe țări (cele mai cunoscute: Irlanda, Statele Unite, Canada, Puerto Rico și Regatul Unit)
Data 31 octombrie
Observări celebrare prin: colindat, atracții bântuite, sculptarea de jack-o'-lantern (foto[1]), costumare…
Asociere Samhain, Sărbătoarea Tuturor Sfinților

Halloween este o sărbătoare de origine celtică, preluată astăzi de multe popoare din lumea occidentală, ea răspândindu-se în secolul al XIX-lea prin intermediul imigranților irlandezi din Statele Unite ale Americii. Ea este sărbătorită în noaptea de 31 octombrie, deși în unele țări data sărbătorii variază — de exemplu, în Suedia este sărbătorită în prima sâmbătă din noiembrie. Numele provine din limba engleză, de la expresia All Hallows' Even, numele sărbătorii creștine a tuturor sfinților, sărbătoare cu care Halloweenul a devenit asociat în țările unde predomină creștinismul occidentalcatolic și protestant, deoarece în aceste culte creștine, ziua tuturor sfinților este sărbătorită pe 1 noiembrie. Specific pentru Halloween este dovleacul sculptat, care reprezintă Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei sărbători, copiii se maschează în vrăjitori, mumii sau alte personaje și colindă pe la case întrebând „Trick or Treat?” (Păcăleală sau dulciuri?), ca o amenințare că dacă nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o farsă. În alte țări, Halloween este serbat prin parade și carnavaluri.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Sărbătoarea pe care o cunoaștem sub numele de Halloween a fost influențată, de-a lungul secolelor, de numeroase culturi. În Imperiul Roman era Ziua Pomona, la celtici era festivalul Samhain, iar la creștini Sărbătoarea Tuturor Sfinților.

Istoricul Nicholas Rogers, care a cercetat originile Halloweenului, observă că în timp ce „unii folcloriști i-au detectat originile în sărbătoarea romană a Pomonei, zeița fructelor și semințelor, sau în festivalul morților denumit Parentalia, sărbătoarea este cel mai frecvent legată de festivalul celtic Samhain, scris inițial Samuin”.[2] Numele provine din irlandeza veche și înseamnă „sfârșitul verii”.[2]

Snap-Apple Night de Daniel Maclise prezentând o petrecere de Halloween în Blarney, Irlanda, în 1832

Festivalul Samhain sărbătorește sfârșitul „jumătății luminoase” a anului și începutul „jumătății întunecate”, și este uneori[3] considerat a fi „Anul Nou Celtic”.[4]

Vechii celți credeau că granița dintre lumea aceasta și cea de dincolo se slăbește în ziua de Samhain, permițând spiritelor, bune sau rele, să o traverseze. Strămoșii familiei erau cinstiți și invitați acasă, în timp ce spiritele rele erau gonite. Se crede că nevoia de a îndepărta spiritele rele a dus la purtatul de costume și măști. Ei îndepărtau spiritele rele deghizându-se ei înșiși în spirit rău pentru a le evita. În Scoția, rolul spiritelor era jucat de tineri îmbrăcați în alb cu fețele mascate sau înnegrite.[5][6] Samhain era o vreme când se făceau provizii de iarnă și se tăiau animalele pentru a păstra carnea peste iarnă. Focurile de tabără jucau și ele un rol în festivități. Toate celelalte focuri erau aprinse de la focul cel mare. Oasele animalelor tăiate erau și ele aruncate în foc.[7] Uneori se aprindeau două focuri unul lângă altul, iar oamenii și animalele treceau printre ele ca ritual de purificare.

Următoarea influență a apărut o dată cu răspîndirea noii religii creștine în Europa.[8] În anul 835, Biserica Romano-Catolică a transformat ziua de 1 noiembrie într-o sărbătoare creștină, care o celebrează toți sfinții.[8] Aceasta era Sărbătoarea Tuturor Sfinților, sau Hallowmas, sau All Hallows.[8]

Numele de „Halloween” și multe dintre tradițiile actuale provin din perioada veche engleză.[9][10][11]

Originea numelui[modificare | modificare sursă]

Termenul Halloween reprezintă o variantă scoțiană a denumirii All-Hallows-Even („evening”), adică noaptea dinainte de „All Hallows”. Până în secolul al XX-lea, ea era scrisă și „Hallowe'en”, eliminând „v”-ul și scurtând cuvântul. Deși sintagma All Hallows apare în engleza veche (ealra hālgena mæssedæg, „sărbătoarea tuturor sfinților”), conform Oxford English Dictionary (ediția a doua) de la Oxford University Press, All-Hallows-Even a fost atestat abia la 1556.[12]

Simboluri[modificare | modificare sursă]

Jack-o'-lanterns în Kobe, Japonia

Simbolurile și obiectele artizanale asociate Halloweenului s-au dezvoltat în timp. De exemplu, sculptarea de jack-o'-lantern provine din obiceiul de Ziua Tuturor Sfinților de modelare a unor felinare din napi pentru luminarea sufletelor din purgatoriu.[13] Napul era folosit tradițional de Halloween în Irlanda și Scoția,[14][15] dar imigranții veniți în America de Nord au folosit dovleacul indigen, care erau mai ușor accesibili și mai mari – fiind mai ușor de modelat decât napii.[14] Tradiția americană de modelare a dovlecilor este atestată de la 1837[16] și a fost asociată inițial cu vremea recoltei, nefiind specifică Halloweenului decât spre sfârșitul secolului al XIX-lea.[17]

Imaginile de Halloween provin din multiple surse, inclusiv din obiceiurile naționale, operele literare de ficțiune gotică și horror (cum ar fi romanele Frankenstein și Dracula), și din filmele horror clasice (ca Frankenstein și Mumia).[18] Printre primele lucrări despre Halloween se numără cele ale poetului scoțian John Mayne din 1780, care menționa farsele jucate la Halloween; What fearfu' pranks ensue!, precum și supranaturalul asociat cu noaptea, Bogies (fantome), influențându-l pe Robert Burns, autorul poeziei Halloween din 1785.[19] Elemente ale toamnei, cum ar fi dovlecii, cocenii de porumb și sperietorile de ciori sunt și ele omniprezente. Casele sunt și ele decorate cu aceste simboluri.

Printre alte imagini de Halloween se numără temele morții, răului și ocultului, sau monștrii legendari.[20] Culorile tradiționale ale sărbătorii sunt negru și portocaliu.

Colindatul[modificare | modificare sursă]

„Trick-or-Treat for UNICEF”[modificare | modificare sursă]

UNICEF-ul are și el un cuvânt de spus în toată mișcarea Trick-or-Treat.[21] În America de Nord, „Trick-or-Treat for UNICEF” a devenit o tradiție în perioada de Halloween.[21] „Mișcarea” a început ca un eveniment local în anul 1950 într-o suburbie din orașul Philadelphia și s-a extins pe plan național până în 1952.[21] În America este bine cunoscută „micuța cutie portocalie”.[22] Pentru o perioadă de timp, cutiile se distribuiau în școli și astfel copiii care mergeau la „colindat” strângeau bani, împreună cu tradiționalele dulciuri, de la cei care voiau să doneze.[22] UNICEF a dat drumul și la un trick-or-treat online, însoțit și de un bal mascat, tot virtual. Endorserul campaniei a fost Heidi Klum împreună cu familia ei.[22]

Costume[modificare | modificare sursă]

Costumele de Halloween sunt tradițional modelate după figurile supranaturale, monștri, schelete, fantome, vrăjitoare și diavoli. De-a lungul timpului, printre costumele folosite apăreau și cele ale unor personaje fictive, celebrități la ordinea zilei și arhietipuri generice, cum ar fi prințesele sau luptătorii ninja.

Costumarea și colindatul cu ele era de actualitate în Scoția de Halloween la sfârșitul secolului al XIX-lea.[15] Tradiția a pătruns și în Statele Unite la începutul secolului al XX-lea, atât în rândul adulților cât și în rândul copiilor. Primele costume de Halloween produse în masă au apărut în magazinele americane în anii 1930 când obiceiul de trick-or-treating devenea popular acolo.

În ziua de 31 octombrie sau în preajma ei, adesea în vinerea și sâmbăta dinainte de Halloween, se țin adesea petreceri cu costume.

Jocuri și alte activități[modificare | modificare sursă]

În această carte poştală de Halloween din 1904, o fată priveşte într-o oglindă într-o cameră întunecată în speranţa de a vedea cu coada ochiului chipul viitorului soţ.

Există mai multe jocuri asociate cu petrecerile de Halloween. Unul dintre ele se numește dunking sau apple bobbing, și constă în culegerea cu dinții a unor mere care plutesc într-un lighean sau într-un alt vas cu apă. O variantă a jocului implică așezarea în genunchi pe un scaun, ținerea unei furculițe între dinți și tentativa de a lăsa furculița să cadă într-un măr. Un alt joc frecvent implică agățarea cu funii a unor scone-uri învelite în sirop sau melasă; ele trebuie mâncate fără a folosi mâinile, activitate ce se soldează inevitabil cu mânjirea feței cu lichidul dulce și lipicios.

Unele jocuri tradiționale de Halloween sunt forme de divinație. O formă tradițională scoțiană de prevedere a viitorului soț al unei tinere fete este curățarea unui măr dintr-o singură tăietură, urmată de aruncarea cojii lungi peste umăr. Se crede că acea coajă va cădea în forma primei litere a numelui viitorului soț.[23] Femeilor nemăritate li se spune că dacă stau într-o cameră întunecată și se uită în oglindă în noaptea de Halloween, vor vedea chipul viitorului soț. În schimb, dacă sunt sortite să moară înainte de cununie, va apărea un craniu. Obiceiul era destul de răspândit încât să apară pe felicitări de Halloween[24] de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.

Un alt joc bazat pe superstiții și atestat prin anii 1900 implica coji de nucă. Oamenii scriau simboluri cu lapte pe hârtie albă. După uscare, hârtia era împăturită și introdusă în coji de nucă. Când coaja de nucă era încălzită, laptele devenea cafeniu și scrisul apărea pe ceea ce altfel ar fi părut a fi hârtie albă. Pentru a juca acest joc, simbolurile din hârtie se puneau pe o farfurie. Cineva intra, într-o cameră întunecată și își punea mâna pe o bucată de gheață, apoi o punea pe farfurie. Bilețelul se lipea apoi de mână. Printre simboluri se numărau: semnul dolarului pentru bogăție, nasturele pentru burlăcie, degetarul pentru tors, arcanul pentru sărăcie, bobul de orez pentru cununie, umbrela pentru călătorie, ceaunul pentru necazuri, trifoiul cu patru foi pentru noroc, moneda pentru bogăție, inelul pentru cununie rapidă și cheia pentru celebritate.[25]

Spusul poveștilor cu fantome sau vizionarea de filme horror sunt și ele părți ale petrecerilor de Halloween. Adesea, în preajma sărbătorii, televiziunile difuzează episoadele ale serialelor și emisiuni speciale (de obicei pentru copii), iar unele filme horror sunt lansate special înainte de Halloween pentru a profita de atmosfera sărbătorii.

Atracții bântuite[modificare | modificare sursă]

Atracțiile bântuite sunt locuri de divertisment special concepute pentru a speria vizitatorii; cele mai multe sunt dedicate sărbătorii de Halloween. Originile acestor locuri în care vizitatorii plăteau pentru a fi speriați sunt greu de stabilit, dar se crede că acestea au fost mai intâi folosite în scopul strângerii de fonduri de către Junior Chamber International (Jaycees).[26] Acestea includ case bântuite, labirinturi de porumb și plimbări în vehicole decorate specific sărbătorii,[27] iar nivelul de complexitate al decorațiilor a crescut odată cu industria Halloweenului. În Statele Unite, aceste parcuri de distracție cu specific Halloween produc aproximativ 300-500 de milioane de dolari în fiecare an și atrag aproape 400.000 clienți, cu toate că tendințele sugerează că vârful atins în acest domeniu a fost în 2005.[26] Această creștere a interesului a dus la adoptarea mai multor efecte speciale foarte tehnice și a costumelor, comparabile cu cele din filmele de la Hollywood.[28]

Mâncăruri[modificare | modificare sursă]

Măr glazurat

Deoarece sărbătoarea cade în vremea recoltării merelor, merele glazurate sau caramelizate se numără printre mâncărurile tradiționale de Halloween. Acestea se obțin prin ungerea merelor întregi cu un sirop dulce lipicios, uneori se adaugă miez de nucă măcinată.

Într-o vreme, copiilor li se dădeau mere glazurate, dar practica a dispărut după ce au apărut zvonuri că unii oameni înfig ace sau lame de ras în merele date copiilor.[29] Nu există dovezi ale unor astfel de incidente,[30] deci se poate presupune că sunt cel mult rare și nu se soldează cu răniri grave. Totuși, mulți părinți au crezut că asemenea practici sunt frecvente din cauza mediatizării excesive. La maximul isteriei merelor, unele spitale au oferit radiografii ale sacilor de bomboane ale copiilor pentru a identifica vreo problemă. Practic toate acele puține evenimente de „otrăvire” a merelor erau de fapt cauzate chiar de părinții victimelor.[31]

Un obicei ce persistă în Irlanda de astăzi este gătirea (sau mai adesea, achiziționarea) de barmbrack (în galiciană báirín breac), o prăjitură ușoară cu fructe, în care se introduc un inel, o monedă sau alte „farmece”. Se spune că cei care mănâncă un barmbrack cu inel își vor găsi dragostea în anul următor, tradiție similară cu cea a prăjiturii regelui la bobotează.

Mâncăruri asociate sărbătorii
  • Barmbrack (Irlanda)
  • Caramele (Marea Britanie)
  • Măr caramelizat/măr glazurat (Marea Britanie și Irlanda)
  • Porumb caramelizat
  • Colcannon (Irlanda)
  • Bomboane în formă de cranii, dovleci, lilieci, viermi, etc.
  • Dovleac, plăcintă de dovleac, pâine de dovleac
  • Semințe de dovleac prăjite
  • Porumb dulce prăjit
  • Prăjituri Soul

Halloweenul în lume[modificare | modificare sursă]

Fiind una dintre cele mai vechi sărbători din lume,[32] Halloweenul este acum sărbătorit în foarte multe țări de pe glob, cele mai cunoscute fiind Irlanda, Statele Unite, Canada, Puerto Rico și Regatul Unit, iar ocazional în unele părți ale Australiei și Noua Zeelandă. În America de Nord și Canada își menține cel mai înalt nivel de popularitate.[32] În fiecare an, 65% dintre americani își decorează casele și birourile pentru Halloween.[32] Procentul este depășit doar de decorațiunile făcute cu ocazia Crăciunului.[32] Halloweenul este sărbătoarea în care sunt vândute cele mai multe bomboane și este a doua sărbătoare după Crăciun ca volum al vânzărilor globale.[32]

Perspective religioase[modificare | modificare sursă]

Creștinismul catolic și protestant[modificare | modificare sursă]

În America de Nord, atitudinea creștină față de Halloween este foarte variată. În Biserica Anglicană, unele dioceze au ales să sublinieze tradițiile creștine de Sărbătoarea Tuturor Sfinților,[33][34] în timp ce Protestanții țin cont de sărbători ca Ziua Reformei, o zi de comemorare și rugăciuni pentru unitate.[35][36] Preotul Gabriele Amorth, un exorcist numit de Vatican la Roma, a declarat:

„Dacă tinerilor americani și englezi le place să se îmbrace ca vrăjitoarele și demonii o noapte pe an, nu este nicio problemă. Dacă este doar un joc, nu există nici un rău în asta.[37]

În ultimii ani, Arhiepiscopia Romano-Catolică din Boston a organizat o Sărbătoare a Sfinților pentru Halloween.[38] Multe dintre bisericile protestante contemporane văd Halloweenul ca un moment de distracție pentru copii, ba chiar organizează serbări în bisericile lor, iar copiii și părinții lor se pot costuma, juca jocuri și primesc bomboane.

În noiembrie 2009, Vaticanul a catalogat ziua de Halloween ca necreștină, declarând că este bazată pe un sinistru și periculos curent ocultist.[39]

Multi creștini nu atribuie vreo semnificație negativă sărbătorii de Halloween, tratând-o ca pe un pretext pur laic pentru serbarea „ciudățeniilor imaginare” și pentru oferirea de bomboane. Festivitățile de Halloween sunt obișnuite în școlile parohiale romano-catolice din America de Nord și din Irlanda. De fapt, Biserica Romano-Catolică consideră că Halloween-ul ar avea o legatură cu creștinismul.[40] Cei mai mulți creștini nu consideră că tradiția ar avea rădăcini satanice în origine sau practică și că nu reprezintă nicio amenințare pentru viața spirituală a copiilor: educarea despre moarte și mortalitatea, precum și despre obiceiurile strămoșilor celți fiind, de fapt, o lecție de viață valoroasă și o parte din patrimoniul enoriașilor lor.[41] Festivitățile de Halloween sunt obișnuite în scolile parohiale romano-catolice din America de Nord și din Irlanda.

Alte culte creștine[modificare | modificare sursă]

Alți creștini sunt îngrijorați de Halloween și resping sărbătoarea deoarece ei sunt convinși că trivializează (și celebrează) „ocultul” și ceea ce ei percep ca fiind rău.[42] Un răspuns în rândul unor fundamentaliști în ultimii ani a fost utilizarea de Case ale Iadului (Hell Houses) sau pamflete tematice (cum ar și cele ale lui Jack T. Chick), care cred despre Halloween că ar fi o oportunitate pentru evanghelizare.[38] Unii consideră Halloweenul ca fiind complet incompatibil cu credința creștină[43] datorită originii sale păgâne de Festival al Morților.

În tradiția populară din România există un obicei asemănător, Noaptea Sfântului Andrei, care este asociat cu apariția strigoilor, cu farmecele de dragoste și ghicirea ursitului, de asemenea se poate „afla” dacă anul următor va fi roditor.[44][45] Sfântul Apostol Andrei este prăznuit pe 30 noiembrie.

Ortodocșii consideră că în timpul vieții trebuie să dobândească asemănare cu Iisus Hristos și nu să se îmbrace în vampiri și fantome.[46][47][48]

Păgânismul, ocultismul și satanismul[modificare | modificare sursă]

„Părintele” modern al „bisericii lui Satan”, Anton Szandor LaVey, obișnuia să spună că Halloween este una dintre cele mai mari sărbători în calendarul satanic.

Mulți se uită la istoricul Halloweenului și, bazați pe aceasta, recomandă sau nu, o anumită poziție față de ea.[49] Uneori o astfel de analiză poate ajuta, dar nu se crede că are o contribuție decisivă în a lua o hotărâre justificată.[49] Originea acestei sărbători poate fi plasată în ocultism și păgânism, iar grupările satanice, în unele regiuni, îi atașează o însemnătate deosebită.[49] Vaticanul a condamnat sărbătoarea de Halloween, despre care susține că este „anticreștină”, fiind bazată pe un „curent subteran periculos al ocultismului”. Sfântul Scaun i-a avertizat pe părinți să nu-și lase copiii să se îmbrace în fantome și vampiri deoarece Halloweenul este o sărbătoare păgână a „terorii, a fricii și a morții”. Un ziar controlat de episcopii italieni, Avvenire, a cerut în 2009 boicotarea zilei de Halloween, despre care a spus că este „o celebrare a groazei și a macabrului” care ar putea să încurajeze „sectele [satanice] nemiloase și fără scrupule”.[50] Mai multe biserici din Florida au protestat în octombrie 2010 față de decorarea unui parc cu motive specifice sărbătorii Halloween, acuzându-i pe organizatori că promovează imagini ale „crimei și torturii”.[51]

„Părintele” modern al „bisericii lui Satan”, Anton Szandor LaVey, obișnuia să spună că Halloween este una dintre cele mai mari sărbători în calendarul satanic, alături de „Noaptea Walpurgică“ sau Sabatul vrăjitoarelor, de pe 1 mai.[52]

Alte religii[modificare | modificare sursă]

Alte religii, de asemenea, au păreri foarte diferite cu privire la Halloween. Adepții religiei Wicca simt că tradiția este jignitoare pentru „vrăjitoarele adevărate” pentru că se promovează caricaturi stereotipale ale „vrăjitoarelor malefhalloweenului”.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Numele provine dintr-o legendă. Irlandezul Jack a păcălit Diavolul să se urce într-un măr. Pentru a-l împiedica să se răzbune și să-i ia astfel sufletul, a desenat pe trunchiul copacului semnul crucii. Diavolul, înfuriat, pentru a se răzbuna l-a blestemat pe bătrânul Jack să cutreiere pentru totdeauna pământul, fără să poată intra vreodată în iad sau în rai. Singurul lucru pe care i l-a îngăduit diavolul a fost să poarte cu el un felinar care să-i lumnineze calea.
    Referințe:
    Tradiții. desarbatori.ro. Accesat la 4 noiembrie 2011.
    Povestea lui Jack O’Lanterns. halloween-history.uv.ro. Accesat la 4 noiembrie 2011.
  2. ^ a b Rogers, Nicholas (2002). „Samhain and the Celtic Origins of Halloween”. Halloween: From Pagan Ritual to Party Night, pp.11–21. New York: Oxford University Press. ISBN 0-19-516896-8.
  3. ^ Hutton, Ronald (1996). Stations of the Sun: A History of the Ritual Year in Britain. Oxford: Oxford University Press. ISBN 0-19-288045-4.
  4. ^ Danaher, Kevin (1972). The Year in Ireland: Irish Calendar Customs, pp.190–232. Dublin: Mercier Press. ISBN 1-85635-093-2.
  5. ^ Campbell, John Gregorson (1900, 1902, 2005). The -207-7.
  6. ^ Arnold, Bettina (31 octombrie 2001). „Bettina Arnold – Halloween Lecture: Halloween Customs in the Celtic World”. Halloween Inaugural Celebration. University of Wisconsin–Milwaukee: Center for Celtic Studies. http://www.uwm.edu/~barnold/lectures/holloween.html. Accesat la 16 octombrie 2007. .
  7. ^ O'Driscoll, Robert (ed.) (1981) The Celtic Consciousness New York, Braziller ISBN 0-8076-1136-0 pp.197–216: Ross, Anne „Material Culture, Myth and Folk Memory”; pp.217–242: Danaher, Kevin „Irish Folk Tradition and the Celtic Calendar” (despre ritualuri specifice).
  8. ^ a b c ro (Halloween)”. soroca.iatp.md. http://www.soroca.iatp.md/pm/arhiva/halloween.htm. Accesat la 4 noiembrie 2011. 
  9. ^ Salomonsen, Jone (2002). Enchanted Feminism: Ritual, Gender and Divinity Among the Reclaiming Witches of San Francisco, p.190. New York: Routledge. ISBN 0-415-22392-X.
  10. ^ Ellwood, Robert S; McGraw, Barabara A. (1999). Many Peoples, Many Faiths: Women and Men in The World Religions, p. 31. Prentice Hall. ISBN 0-13-010735-2.
  11. ^ Christian, Roy (1967). Old English Customs, pp. 40, 110. Hastings House.
  12. ^ Simpson, John; Weiner, Edmund (1989). Oxford English Dictionary (ed. a doua). London: Oxford University Press. ISBN 0-19-861186-2. OCLC 17648714 .
  13. ^ Rogers, Nicholas (2002). Halloween: From Pagan Ritual to Party Night, pp. 29, 57. New York: Oxford University Press. ISBN 0-19-516896-8.
  14. ^ a b The Oxford companion to American food and drink p.269. Oxford University Press, 2007. Accesat la 17 februarie 2011.
  15. ^ a b Frank Leslie's popular monthly, Volumul 40, noiembrie 1895, p. 540-543.
  16. ^ Nathaniel Hawthorne, „The Great Carbuncle”, în „Twice-Told Tales”, 1837.
  17. ^ Chiar la 1900, un articol despre decorațiuni de Ziua Recunoștinței recomanda un jack-o'-lantern aprins. „The Day We Celebrate: Thanksgiving Treated Gastronomically and Socially,” The New York Times, 24 noiembrie 1895, p. 27. „Odd Ornaments for Table,” The New York Times, 21 octombrie 1900, p. 12.
  18. ^ Rogers, Nicholas (2002). „Halloween Goes to Hollywood”. Halloween: From Pagan Ritual to Party Night, pp. 103–124. New York: Oxford University Press. ISBN 0-19-516896-8.
  19. ^ Thomas Crawford Burns: a study of the poems and songs Stanford University Press, 1960.
  20. ^ Simpson, Jacqueline All Saints' Day in Encyclopedia of Death and Dying, Howarth, G and Leeman, O (2001) London Routledge ISBN 0-415-18825-3, p.14 Halloween is closely associated in folklore with death and the supernatural.
  21. ^ a b c ro Halloween: Istorie și tradiție”. a1.ro. 31 octombrie 2011. http://www.a1.ro/news/inedit/halloween-istorie-si-traditie-176158.html. Accesat la 2 noiembrie 2011. .
  22. ^ a b c ro Halloween-ul binelui sau ce mai face Unicef pe digital”. fishingtonpost.ro. 2 noiembrie 2011. http://www.fishingtonpost.ro/2011/11/11746-halloween-ul-binelui-sau-ce-mai-face-unicef-pe-digital/#.TrGg5GGtolF. Accesat la 2 noiembrie 2011. .
  23. ^ McNeill, F. Marian (1961, 1990) The Silver Bough, Vol. 3. William MacLellan, Glasgow ISBN 0-948474-04-1 pp.11–46.
  24. ^ Vintage Halloween Cards”. Vintage Holiday Crafts. http://vintageholidaycrafts.com/vintage-halloween-women/. Accesat la 28 octombrie 2009. .
  25. ^ Green Bay Press Gazette, 27 octombrie 1916.
  26. ^ a b Associated Press (30 octombrie 2005). „Haunted house business getting frightfully hard”. MSNBC.com. MSNBC. http://www.msnbc.msn.com/id/9855272/. Accesat la 18 noiembrie 2008. 
  27. ^ Greg Ryan (17 septembrie 2008). „A Model of Mayhem”. Hudson Valley Magazine. http://www.hvmag.com/Hudson-Valley-Magazine/October-2008/A-Model-of-Mayhem/. Accesat la 6 octombrie 2008. 
  28. ^ Wilson, Craig (12 octombrie 2006). „Haunted houses get really scary”. USAToday.com. http://www.usatoday.com/life/lifestyle/2006-10-11-haunted-house-main_x.htm. 
  29. ^ Rogers, Nicholas (2002). „Razor in the Apple: Struggle for Safe and Sane Halloween, c. 1920–1990,” Halloween: From Pagan Ritual to Party Night, pp. 78–102. New York: Oxford University Press. ISBN 0-19-516896-8.
  30. ^ Urban Legends Reference Pages: Pins and Needles in Halloween Candy”. Snopes.com. http://www.snopes.com/horrors/mayhem/needles.asp. Accesat la 31 octombrie 2008. .
  31. ^ Nixon, Robin (27 octombrie 2010). „Poisoned Halloween Candy: Trick, Treat or Myth? - LiveScience”. LiveScience.com. http://www.livescience.com/health/poisoned-halloween-candy-myth-101027.html. Accesat la 23 ianuarie 2011. .
  32. ^ a b c d e ro Administrator ? (14 octombrie 2010). „Halloween în jurul lumii”. interferente.ro. http://www.interferente.ro/Halloween-in-jurul-lumii.html. Accesat la 2 noiembrie 2011. 
  33. ^ Bishop Challenges Supermarkets to Lighten up Halloween”. The Church of England. http://www.cofe.anglican.org/news/pr9106.html. Accesat la 28 octombrie 2009. 
  34. ^ Halloween and All Saints Day”. newadvent.org. http://www.newadvent.org/cathen/01315a.htm. Accesat la 22 octombrie 2006. 
  35. ^ Reformation Day. http://www.monergism.com/directory/link_category/MP3-Audio--Multimedia/Holiday-Sermons/Reformation-Sunday/. Accesat la 22 octombrie 2009 
  36. ^ Reformation Day: What, Why, and Resources for Worship”. The General Board of Discipleship of The United Methodist Church. 21 octombrie 2005. Arhivat din original la 23 februarie 2007. http://web.archive.org/web/20070223075856/http://www.gbod.org/worship/default.asp?act=reader&item_id=15084&loc_id=9,612,32,52. Accesat la 22 octombrie 2006. 
  37. ^ Gyles Brandreth, „The Devil is gaining groundSunday Telegraph (London), 11 martie 2000.
  38. ^ a b Salem 'Saint Fest' restores Christian message to Halloween”. www.rcab.org. Arhivat din original la 29 septembrie 2006. http://web.archive.org/web/20060929155738/http://www.rcab.org/Pilot/2004/ps041105/saintfest.html. Accesat la 22 octombrie 2006. 
  39. ^ Halloween, o sărbătoare anticreștină, 4 noiembrie 2009, Ziarul Lumina, accesat la 7 iulie 2013
  40. ^ Halloween’s Christian Roots AmericanCatholic.org. Accesat la 24 octombrie 2007.
  41. ^ Feast of Samhain/Celtic New Year/Celebration of All Celtic Saints November 1”. All Saints Parish. http://allsaintsbrookline.org/celtic/samhain.html. Accesat la 22 noiembrie 2006. 
  42. ^ Halloween: What's a Christian to Do? (1998) by Steve Russo.
  43. ^ 'Trick?' or 'Treat?' – Unmasking Halloween”. The Restored Church of God. n.d.. http://www.thercg.org/articles/totuh.html. Accesat la 21 septembrie 2007. 
  44. ^ Sfantul Andrei in traditia populara - noaptea strigoilor, farmecelor de dragoste si de aflare a rodniciei ogorului, 29 noiembrie 2012, HotNews.ro
  45. ^ SFANTUL ANDREI, noaptea strigoilor, farmecelor de dragoste și de aflare a rodniciei ogorului, Realitatea.net, 28 noiembrie 2013
  46. ^ Adrian Cocosila - Halloween, Crestinortodox.ro, 2 aprilie 2012
  47. ^ Acatistul Sf. Ioan Maximovici, Condacul 8
  48. ^ Halloween – sărbătoare satanică, Ortodoxia.m
  49. ^ a b c ro Halloween-ul și creștinul ortodox…”. actualitateaortodoxa.com. http://actualitateaortodoxa.com/articole/Halloween.php. Accesat la 3 noiembrie 2011. 
  50. ^ ro Administrator ? (29 octombrie 2010). „Halloween, „sărbătoare” din calendarul satanist!”. philadelphia.com.ro. http://www.philadelphia.com.ro/ro/feriti-va/halloween-sarbatoare-din-calendarul-satanist.html. Accesat la 3 noiembrie 2011. 
  51. ^ ro Protest față de Satanism și Halloween”. semneletimpului.ro. 25 octombrie 2010. http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Protest-fata-de-Satanism-si-Halloween-1848.html. Accesat la 3 noiembrie 2011. 
  52. ^ ro Halloween, o sărbătoare satanică”. ecolife.ro. http://www.ecolife.ro/articole/parapsihologie/halloween-o-sarbatoare-satanica.html. Accesat la 3 noiembrie 2011. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Diane C. Arkins, Halloween: Romantic Art and Customs of Yesteryear, Pelican Publishing Company (2000). 96 de pagini. ISBN 1-56554-712-8
  • Diane C. Arkins, Halloween Merrymaking: An Illustrated Celebration Of Fun, Food, And Frolics From Halloweens Past, Pelican Publishing Company (2004). 112 pagini. ISBN 1-58980-113-X
  • Lesley Bannatyne, Halloween: An American Holiday, An American History, (1990, Pelican Publishing Company, 1998). 180 de pagini. ISBN 1-56554-346-7
  • Lesley Bannatyne, A Halloween Reader. Stories, Poems and Plays from Halloweens Past, Pelican Publishing Company (2004). 272 de pagini. ISBN 1-58980-176-8
  • Phyllis Galembo, Dressed for Thrills: 100 Years of Halloween Costumes and Masquerade, Harry N. Abrams, Inc. (2002). 128 de pagini. ISBN 0-8109-3291-1
  • Editha Hörandner (ed.), Halloween in der Steiermark und anderswo, Volkskunde (Münster in Westfalen), LIT Verlag Münster (2005). 308 pagini. ISBN 3-8258-8889-4

Legături externe[modificare | modificare sursă]