Donare de sânge

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Donatoare de sânge în București

Donarea de sânge în scopuri terapeutice este un gest umanitar, benevol, neremunerat și anonim. Recoltarea și conservarea de sânge și de plasmă se fac conform instrucțiunilor Ministerului Sănătății, numai sub supraveghere și responsabilitate medicală.[1]

Regulile pentru acceptarea unei persoane să doneze sânge sunt stricte: fără piercinguri, fără tatuaje cu cel puțin șase săptămâni înainte de donare, să nu aibă relații sexuale neprotejate cu mai mult de doi parteneri, să nu fi întreținut relații sexuale cu parteneri de același sex, să nu fi avut relații sexuale cu parteneri plătiți, deoarece piercingul, tatuajul, precum și tratamentul stomatologic sunt posibile surse de infectare cu HIV sau hepatita C.[2]

Cu acordul donatorului sângele va fi testat pentru a afla grupa sanguină și se face screening pentru infecții. Dacă testele revelează o problemă de sănătate, donatorul va fi informat și îndrumat spre consult de specialitate.

La o donare, se prelevează 5-7 ml/kg corp greutate donator, dar nu mai mult de 450 ml.[1]

După donarea de sânge, se recomandă menținerea poziției orizontale pentru încă 10-15 de minute, pentru a evita apariția efectelor adverse postdonare. Se recomandă evitarea efortului fizic și consumul de alcool după donare. Se va suplimenta consumul de lichide timp de 2-3 zile după donare, iar regimul alimentar va fi bogat în proteine animale (ouă, carne).[3]

În România există un număr mic de donatori raportat la cei din celelalte țări ale U.E. numai 1,7% dintre români donează sânge, sub jumătate din cât este necesar.[4]

Utilizarea sângelui donat[modificare | modificare sursă]

Donațiile de sânge sunt folosite în mai multe scopuri, cum ar fi:[5]

  • sângele întreg este folosit pentru transfuzie în cazuri de pierderi acute de sânge (hemoragie), cum ar fi după un accident sau în timpul unei intervenții chirurgicale.
  • celulele roșii (eritrocitele) sunt transfuzate când o boală determină apariția anemiei.
  • globulele albe (leucocitele) sunt importante pentru a ajuta pacientii cu rezistență scăzută la infecții, cum ar fi în timpul tratamentului anticanceros.
  • plasma este folosită la pacienții în stare critică, care au pierdut foarte mult sânge și au nevoie de o înlocuire a întregii game de proteine, conținute în plasmă.
  • plachetele sanguine (trombocitele) sunt necesare când măduva osoasă nu funcționează normal, spre exemplu în timpul tratamentului anticanceros sau la pacienții care nu pot produce trombocite normale, care să ajute la coagularea sângelui. În acest scop, sângele este recoltat de la nivelul brațului, trombocitele sunt extrase imediat din sânge, iar restul sângelui se reîntoarce la donator. Întrucât majoritatea globulelor roșii se întorc la donator, acesta poate dona din nou mai devreme decât donatorii de sânge întreg (aproximativ în 16 săptâmâni). În unele cazuri pot fi donate trombocite la fiecare 2 săptămâni.

Ziua Mondială a Donatorului de Sânge[modificare | modificare sursă]

În semn de recunoaștere față de persoanele donatoare de sânge, Organizația Mondială a Sănătății a decis în 2005 să le dedice o zi specială. Astfel 14 iunie a devenit Ziua Mondială a Donatorului de Sânge.[6] Cu această ocazie, Organizația Mondială a Sănătății a lansat un apel de susținere a donării benevole a sângelui.[7]

Donarea de sânge în România[modificare | modificare sursă]

În anul 2012, în Romania doar 1,7% din populație donează sânge, comparativ cu 10% în Danemarca, 9% în Anglia, 8% în Olanda, 6% în Germania, sau 4% în Ungaria. Astfel, în țara noastră se înregistrează un deficit major de sânge, donatorii asigurând doar 65% din totalul necesar.[8]

Efecte benefice ale donatului de sânge[modificare | modificare sursă]

În pacienții cu predispoziție la supraîncărcare cu fier, donatul de sânge previne acumularea acestuia în cantități toxice.[9]

Donatul de sânge poate reduce riscul bolilor cardiace la bărbați, însă legătura nu a fost dovedită ferm și s-ar putea ca aceasta să existe datorită criteriilor de selecție - donatorii sunt verificați, în prealabil, de posibile probleme de sănătate.[10][11]

Cercetări publicate în 2012 demonstrează că donatul repetat de sânge are ca efecte benefice: reducerea presiunii sanguine, a glucozei din sânge, a HbA1c (hemoglobină glicosilată), raportul de LDL/HDL („colesterol rău”/„colesterol benefic”) și a ritmului cardiac.[12]


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b LEGE nr.4 din 10 ianuarie 1995 privind donarea de sânge, utilizarea terapeutică a sângelui uman și organizarea transfuzională în România
  2. ^ Sângele donat are nevoie de testul sincerității
  3. ^ Cum se poate dona sânge în România?
  4. ^ 14 iunie - Ziua Mondială a Donatorului de Sânge
  5. ^ Donarea de sange
  6. ^ Ziua Mondiala a Donatorului de Sange, sarbatorita in intreaga lume
  7. ^ Astăzi este marcată Ziua mondială a donatorului de sânge
  8. ^ Cum poți să salvezi 10 vieți într-un an, 20 iunie 2012, Alexandra Jeles, România liberă, accesat la 26 iunie 2012
  9. ^ Fields AC, Grindon AJ (1999). „Hemochromatosis, iron, and blood donation: a short review”. Immunohematology 15 (3): 108–12. PMID 15373512. 
  10. ^ Tuomainen TP, Salonen R, Nyyssönen K, Salonen JT (1 martie 1997). „Cohort study of relation between donating blood and risk of myocardial infarction in 2682 men in eastern Finland”. BMJ 314 (7083): 793–4. doi:10.1136/bmj.314.7083.793. PMID 9080998. 
  11. ^ Atsma, F. and de Vegt, F. (1 septembrie 2011). „The healthy donor effect: a matter of selection bias and confounding”. Transfusion 51 (9): 1883–1885. doi:10.1111/j.1537-2995.2011.03270.x. PMID 21790637. 
  12. ^ Manco, Melania (1 ianuarie 2012). „Back to past leeches: repeated phlebotomies and cardiovascular risk”. BMC Medicine 10 (1): 53. doi:10.1186/1741-7015-10-53.