Electromagnet
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Electromagnetul este un tip de magnet la care câmpul magnetic este produs cu ajutorul curentului electric. În general este alcătuit dintr-o bobină al cărei conductor va fi parcurs de curent. Pentru intensificarea şi direcţionarea câmpului magnetic, în bobină se poate introduce un miez de fier.
Cuprins |
[modifică] Istoric
(într-o carte din 1920).
Solenoidul - o formă simplificată a bobinei - a fost creat de André-Marie Ampère (1775-1836), care a studiat, pentru prima dată, interacţiunea curenţilor electrici şi efectul magnetic al acestora.
În 1828, William Sturgeon (1783-1850), fizician şi inventator britanic, pune în practică această idee. Continuând şirul invenţiilor, Sturgeon demonstrează funcţionarea motorului electric şi apoi inventează galvanometrul.
Electromagneţi foarte puternici se folosesc la acceleratoare de particule.
[modifică] Formule
- Forţa exercitată asupra unui material feromagnetic:
unde:
-
- F este forţa (în newtoni)
- B este câmpul magnetic (în tesla)
- S este suprafaţa feţelor polilor (m2)
[modifică] Note
[modifică] Bibliografie
- Dima, I. - Dicţionar de fizică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1972
- Sears, W.; Zemansky, M.; Young, H.D. - Fizică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983
