Electromagnet

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bobină electromagnetică de 47 mH.

Electromagnetul este un tip de magnet la care câmpul magnetic este produs cu ajutorul curentului electric. În general este alcătuit dintr-o bobină al cărei conductor va fi parcurs de curent. Pentru intensificarea și direcționarea câmpului magnetic, în bobină se poate introduce un miez de fier.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Utilizarea electromagnetului în tehnica auto
(într-o carte din 1920).

Solenoidul - o formă simplificată a bobinei - a fost creat de André-Marie Ampère (1775-1836), care a studiat, pentru prima dată, interacțiunea curenților electrici și efectul magnetic al acestora.

În 1828, William Sturgeon (1783-1850), fizician și inventator britanic, pune în practică această idee. Continuând șirul invențiilor, Sturgeon demonstrează funcționarea motorului electric și apoi inventează galvanometrul.

Electromagnet dipol, utilizat la acceleratoare de particule.

Electromagneți foarte puternici se folosesc la acceleratoare de particule.


Formule[modificare | modificare sursă]

Forța exercitată asupra unui material feromagnetic:

 F=\frac{{B^2}S}{2 \mu_0} unde:

Câmpul magnetic creat de o bobină.

Note[modificare | modificare sursă]


Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dima, I. - Dicționar de fizică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1972
  • Sears, W.; Zemansky, M.; Young, H.D. - Fizică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]