Cornești, Hotin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Cornești.
Cornești
Корнешти
—  Sat  —
Map
Cornești (Ucraina)
Poziția geografică în Ucraina
Coordonate: 48°29′42″N 26°10′45″E ({{PAGENAME}}) / 48.495°N 26.179166666667°E

Țară Ucraina
Raion Raionul Hotin
Regiune Cernăuți
RaionRaionul Nistru

KOATUU7325088005

Populație (2007)
 - Total162 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal60012
Prefix telefonic+380 3731

Prezență online

Cornești (în ucraineană Корнешти, transliterat: Korneștî, în rusă Корнешты, transliterat: Korneștî) este un sat în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Ruhotin. Are 162 locuitori, în totalitate ucraineni.

Satul este situat în partea de nord-vest a raionului Hotin.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Cornești a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei.

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 18061812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[1]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Cornești făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin [2].

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Cornești a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [3].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Cornești face parte din raionul Hotin al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, toți locuitorii satului s-au declarat de etnie ucraineană [4]. În prezent, satul are 162 locuitori, în totalitate ucraineni.

Demografie[modificare | modificare sursă]





Componența lingvistică a localității Cornești

     Ucraineană (100%)

Conform recensământului din 2001, toată populația localității Cornești era vorbitoare de ucraineană (100%).[5]


1989: 174 (recensământ)
2007: 162 (estimare)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
  2. ^ „Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
  4. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]