Polovragi, Gorj

**Comuna Polovragi**
	[[Imagine:{{{imagine}}}\|240px\|{{{descriere}}}]]
	{{{descriere}}}
[[Imagine:\|80px\|Stemă]]	[[Imagine:\|180px\|Amplasare]]
Judeţ	Gorj
Zonă metropolitană	[[{{{zona_metropolitana}}}]]
Atestare
Primar	Ştefan Fasuescu, , din [[\|]]
Suprafaţă	km²
Populaţie ([[\|]])	2.881
Densitate	loc./km²
Altitudine	{{{altitudine}}} m n.m.
Amplasare	45°11′N 23°48′E
Sate	Polovragi, Racoviţa
Cod poştal	{{{cod-poştal}}}
Sit web	ro http://www.comunapolovragi.ro
{{{note}}}

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecţionat de la Comuna Polovragi, Gorj)

Salt la: Navigare, căutare

Mănăstirea Polovragi şi Cheile Olteţului

Troiţă din Polovragi

Mănăstirea Polovragi.

Peştera Polovragi.

Polovragi este o localitate în judeţul Gorj, Oltenia, România. Se află la o distanţă de 50 km de Târgu Jiu şi 60 km de Râmnicu Vâlcea.

[modifică] Localizare

Comuna Polovragi este aşezată în Depresiunea Polovragi, depresiune situată în partea central sud-vestică a ţării, făcând parte din Depresiunea Subcarpatică Olteana cuprinsă între Bistriţa Vâlcii şi Tismana. Accesul în localitate se face foarte uşor fiind străbătută de DN 67 (Tg.-Jiu - Rm. Vâlcea) la sud şi de drumul judeţean 665 desprins din DN 67 pe traseul Horezu – Vaideeni – Polovragi – Novaci – Bumbeşti Jiu.

[modifică] Etimologie

Denumirea localităţii, toponimie românească cu rezonanţă particulară, a dat naştere la multe interpretări. Unii au pus-o în legătură cu o plantă numită povragă sau polvragă, folosită ca medicament; alţii au derivat-o de la un cuvânt grecesc compus, care ar însemna mult stâncoasă (Ghenadie Enăceanu); sau de la cuvintele slave indicând o jumătate de vale cu maluri râpoase (Iorgu Iordan); iar alţii au văzut în ea o vale diabolică sau o câmpie vrăjită (Aurelian Sacerdoteanu). Cu toate acestea n-ar fi exclus ca denumirea să fie de origine geto-dacă, cuprinzând în sine o criptogramă nedescifrată încă, referitoare la credinţele religioase şi practicile medicale răspândite în viaţa strămoşilor noştri.

[modifică] Istorie

Zona, se caracterizează printr-o străveche locuire, fapt dovedit de numeroase cercetări arheologice. S-a descoperit o aşezare dacică cu două nivele, datând din sec. II – I î. Hr. Un nivel al aşezării era situat la înălţime pe Platoul Padeşului şi al Crucii lui Ursache şi funcţiona ca o cetate de refugiu. Un alt nivel, jos, în apropiere de ieşirea Olteţului din Chei, în punctul numit “Gura Pietrei”, nivel ce funcţiona ca aşezare civilă.

Începând cu sec. al XIV – lea, sub protecţia tânărului stat feudal “Ţara Românească” se afirmă în întreaga zona subcarpatică o puternică viaţă economică prin introducerea în circuitul productiv a tuturor resurselor naturale şi prin circulaţia bunurilor materiale transilvănene şi sud-dunărene. Deşi existau cu multă vreme în urmă, sunt atestate documentar toate aşezările din zonă, începând cu anul 1480 (Polovragi şi Baia de Fier), apoi Racoviţa (1502) şi Cernadia (1587). Documentele respective arată aceste sate, până atunci libere, devin cu timpul proprietate feudală (domnească, boierească şi apoi mânăstirească).

[modifică] Economie

Comuna Polovragi este cunoscută ca centru etnografic şi istoric. Din punct de vedere al ocupaţiilor tradiţionale, Polovragiul este cunoscut ca zonă de practicare a pomiculturii, creşterea animalelor, artă populară tradiţională (cusături – ţesături, sculptură în lemn, cioplitură în lemn, împletituri), exploatarea şi prelucrarea lemnului. Creşterea ovinelor şi bovinelor continuă să reprezinte emblema locului. De asemenea trebuie remarcată poziţia privilegiată din nordul Olteniei unde există cea mai mare concentrare de mânăstiri din ţară, majoritatea din ele aflându-se în aproprierea Polovragiului. Aceste valori culturale aflate într-o zonă cu floră şi faună bogată, cu peisaje deosebite, atrag turiştii pe acest tărâm binecuvântat cu un mare potenţial turistic, unde ospitalitatea polovrăgeanului aşteaptă să se facă cunoscută.