Boarul (constelație)
|
||||
|---|---|---|---|---|
| Numele latin | Bootes | |||
| Genitivul latin | Bootis | |||
| Prescurtare | Boo | |||
| Coordonate delimitative Ascensie dreaptă |
15 h | |||
| Coordonate delimitative Declinație |
+30° | |||
| Vizibilitate | 90° nord până 50° sud | |||
| Trecere la meridian | ||||
| Nr. de stele cu magnitudinea aparentă mai mică de 3 |
3 | |||
| Nr. de stele cu magnitudinea aparentă mai mică de 5,5 |
||||
| Stelele cele mai luminoase - magnitudinea aparentă |
Arcturus (α Boo), -0,04m |
|||
| Constelații vecine | ||||
Boarul esto o constelație vizibilă în emisfera nordică sau boreală. Cel mai simplu mod de recunoaștere este prelungirea cozii constelației Carului Mare. Constelația este situată între 0° și +60° declinație. Numele provine de la grecescul Βοώτης, Boōtēs, însemnând cioban sau plugar (literar: conducător de boi). Această constelație este una dintre cele 48 de constelații descrise de către astronomul Ptolemeu în preajma secolului al II-lea și face parte, azi, din grupa celor 88 de constelații moderne.
Constelația boarului conține a treia stea ca luminozitate de pe cerul nopții, și anume Arcturus.
Cuprins |
[modificare] Caracteristici generale
[modificare] Stele
τ Boötis, o stea relativ asemănătoare Soarelui nostru, este orbitată de planeta masiv Jupiter fierbinte τ Boötis Ab. Este una dintre cele patru planete extrasolare descoperite și este una dintre cele mai studiate în momentul de față. Totodată, constelația boarului găzduiește un mare număr de stele duble, ceea ce este un lucru foarte apreciat de astronomii amatori, ce le privesc de obicei în anotimpurile verii și primăverii.
[modificare] Numele stelelor
| Bayer | Nume | Origine | Semnificație |
|---|---|---|---|
| α | Arcturus | Greacă | gardianul urșilor |
| β | Nekkar | Arabă | numele constelației |
| γ | Seginus | Arabă | numele |
| ε | Epsilon Boötis sau Izar | Arabă | brâul |
| η | Muphrid | Arabă | cea solitară |
| μ | Alkalurops | Arabă | persoana boarului |
| h | Merga | Latină | grebla sau sapa |
| ψ | Nadlat | Arabă | cea mică |
[modificare] Obiect adânci în spațiu
- NGC 5466 este un cluster globular deschis ce poate fi observat prin ocularele celor mai multe telescoape. Acesta a fost descoperit de către William Herschel pe data de 17 mai 1784.
- Vidul Boarului este o secțiune largă fără niciun obiect ceresc, fără galaxii sau alte clustere vizibile momentan. Bineînțeles, acest vid este situat în zona constelației Boarului.
- Galaxia pitică Boarul (Boo I dSph) este un palid satelit a galaxiei noastre, Calea Lactee. Această galaxie pitică este situată la 197 000 ani lumină, sau 60 de kiloparseci de Pământ.
[modificare] Istoric și mitologie
[modificare] Istorie
Fosta constelație Mons Maenalus (Muntele Manalus), creată de Johannes Hevelius, se afla între Fecioara și Boarul, se afla la sud de Boar. Din păcate, aceasta nu a fost prea populară și nici nu a existat mult timp, deoarece era o constelație formată din stele foarte palide și greu de văzut chiar și cu ochiul liber. În trecut, ciobanii românii care se uitau la cerul înstelat considerau constelația Boarului ca fiind Ucigă-l Toaca sau Dracul, și adevărul este că chiar se aseamănă (Boarul conține și două coarne; o pereche este formată din Coroana Boreală, iar cealaltă dintr-o înșiruire de stele ce merge spre Carul Mare).
[modificare] Mitologie
În anticul Babilon, stelele constelației boarului erau cunoscute sub numele de SHU.PA. Ele au fost descrie ca aparținând unei constelații a zeului Enlil, care a fost liderul pantenonului babilonian și patronul special al agricultorilor babilonieni.