Pegas (constelație)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pegas
Pegasus constellation map.png
Harta constelației Pegas (click pentru mărire)
Denumire
Nume latin Pegasus
Genitiv Pegasi
Abreviere Peg
Observație
(Epoca J2000.0)
Ascensie dreaptă Între 21h 08m 43s și 0h 14m 58s
Declinație Între +2° 19′ 32″ și +36° 36′ 25″
Suprafață 1121 grd² (Locul 7)
Vizibilitate Între 90° N și 60° S
Trecere la meridian 1 octombrie, 21h00
Stele
Strălucitoare
(m≤3,0)
5 (α, β, γ, ε, η)
Vizibile cu ochiul liber 182
Bayer / Flamsteed 88
Apropiate
(d≤16 al)
0
Cea mai strălucitoare ε Peg (Enif) (2,38m)
Cea mai apropiată EQ Peg (20,38 al)
Obiecte
Obiecte Messier 1 (M15)
Ploi de meteori Pegasidele de iulie
Constelații învecinate Andromeda
Șopârla
Lebăda
Vulpea
Delfinul
Calul Mic
Vărsătorul
Peștii


Pegas este o constelație vizibilă pe cerul nordic denumită astfel după calul înaripat Pegas din mitologia greacă. Aceasta este una dintre cele 48 de constelații creeate de astronomul Ptolemeu în preajma secolului II după Hristos, și rămâne una dintre cele 88 de constelații moderne.

Principalele caracteristici[modificare | modificare sursă]

Stele[modificare | modificare sursă]

α Pegas (Markab), β Pegas, and γ Pegas, împreună cu α Andromedae (Alpheratz sau Sirrah)formează un asterism foarte cunoscut și numit Pătratul din Pegas.

51 Pegas, o stea din constelație, este prima stea asemănătoare cu Soarele descoperită și ce are o planetă care o gravitează!

IK Pegas este candidată ca cea mai apropiată supernovă de Soare.

Analizele spectroscopice asupra lui HD 209458 b, o planetă extrasolară în constelația Pegas, este prevăzută ca fiind prima evidență a apei atmosferice în afara Sistemului Solar, în timp ce și planetele ce orbitează steaua HR 8799 tot din constelația Pegas sunt primele care pot fi fotografiate direct.

Numele stelelor[modificare | modificare sursă]

Denumirea Bayer Nume Origini Semnificație
           α Markab Arabă șaua calului
           β Scheat Arabă piciorul
           γ Algenib Arabă flancul
           ε Enif Arabă nasul
           ζ Homam Arabă omul marelui spirit
           η Matar Arabă steaua norocoasă a ploii
           θ Baham Arabă stocurile vii
           μ Sadalbari Arabă steaua norocoasă a splendidului

Obiecte adânci în spațiu[modificare | modificare sursă]

  • M15, un cluster globular în apropiere de nasul Pegasului (adică în apropiere de steaua Enif, sau epsilon Pegas)
  • NGC 7742, o galaxie Seyfert de tipul 2

Observare[modificare | modificare sursă]

Pegas cu mânzul(constelaţie) Equuleus, lângă el descri la Urania's Mirror, un set de carduri cu constelații publicate în Londra c.1825.

Constelația Pegas conține un asterism în formă de pătrat deși, una dintre stele, Delta Pegas, sau Sirrah, este considerată oficial a face parte din constelația Andreomeda, deținând titlul de Alfa Andromedae, și având și un alt nume: Alpheratz.

Corpul calului este format dintr-un patrulater din patru stele, anume α Peg, β Peg, γ Peg, and α And. Picioarele din față ale calului înaripat sunt formate din două linii strâmbe, astfel: unul dintre picioare începe de la η Peg până la κ Peg, iar celălalt picior începe de la μ Peg și se termină la 1 Pegas. Altă linie strâmbă unește stelele α Peg prin θ Peg spre ε Peg formând gâtul și capul lui Pegas. ε Pegas este botul.

H.A. Rey a sugerat un mod alternativ de a conecta stelele din constelația Pegasului, arătând chiar ca un cal înaripat.

Origini[modificare | modificare sursă]

Constelația babiloniană IKU (câmpul) era formată din patru stele, dintre care trei vor face parte mai târziu din constelația grecească Hippos (Pegas).

Numele Pegas în militărie[modificare | modificare sursă]

USS Pegasus (AK-48) și USS Pegasus (PHM-1), amândouă fac parte din flota navală a Statelor Unite ale Americii.

Coordonate: Harta cerului 23h 00m 00s, +20° 00′ 00″