Ivan Bunin

Ivan Alekseievici Bunin
Ivan Alekseievici Bunin
Naștere	22 octombrie 1870 Voronej, Imperiul Rus
Deces	8 noiembrie 1953 (83 ani) Paris, Franța
Profesie	poet, romancier
Naționalitate	rusă
Activitatea literară
Specie literară	poezie, roman, povestiri
Note
Premiul Nobel pentru Literatură, 1933

Ivan Alekseievici Bunin (Иван Алексеевич Бунин) (n. 22 octombrie (stil vechi 10 octombrie), 1870 – d. 8 noiembrie, 1953) a fost primul scriitor rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1933.

Motivația Juriului Nobel

"pentru artisticitatea viguroasă, prin care a dezvoltat tradițiile prozei ruse clasice"

Date biografice

S-a născut la Voronej, la 10(22) octombrie 1870, într-o veche familie de nobili scăpătați. Copilăria și-a petrecut-o pe domeniul familial, în gubernia Orlovsk, într-o "mare de grâne, iarbă și flori", "în cea mai adâncă liniște a câmpiei".

În anul 1881 a fost înscris la gimnaziu, dar, fără a termina cele patru clase, a continuat instruirea sub îndrumarea fratelui său mai mare. Sărăcia, care a atins și conacul, l-a obligat să parăsească în anul 1889 cuibul familial.

A lucrat în calitate de corector, statistician, bibliotecar, la diferite ziare. În anul 1891 i-a apărut prima culegere de versuri, marcată de o peisagistică lirică subtilă. A continuat și după aceea să cânte frumusețile naturii, cu simțul rafinat al omului format la țară.

Obține "Premiul Pușkin" pentru culegerea "Cad frunzele" (1901) - exemplu de perfecționare a formei poetice clasice, proprie marilor maeștri din secolul al XIX-lea. Publică și nuvele timpurii, despre satul sărăcit și conacele decăzute. Face cunoștință cu Gorki care îl susține în încercarea de a colabora cu Editura "Znanie". În povestirile lui se accentuează problematica socială. Crește totodată măiestria sa artistică. "... a început să scrie așa o proză - notează Gorki - încât dacă se va spune despre el că e cel mai bun stilist al contemporanității - nu va fi nici o exagerare". Multe dintre scrierile sale înfățișează destrămarea Rusiei patriarhale, moșierești și țărănești, în condițiile dezvoltării relațiilor capitaliste.

Opera

Versuri

• Pod otkrîtîm nebom (Sub cerul liber) (1898)
• Listopad (Cad frunzele) (1901)

Proză

• Pereval (Valea) (1892 -1898)
• Tanika (1892)
• Vesti s rodinî (Vești de-acasă) (1893)
• Epitafia (Epitaful) (1900)
• Tuman (Ceața) (1901)
• Nadejda (Speranța) (1902)
• Derevnia (Satul) (1910)
• Poslednee svidanie(Ultima Întâlnire) (1913)
• Pri doroge (Casa de la drum) (1913)
• Ciașka jizni (Cupa vieții) (1913)
• Grammatika liubov (Gramatica iubirii) (1915)
• Sîn(Fiul) (1916)
• Mitina liubov (Dragostea lui Mitia) (1924)
• Solnecinîi udar (Insolație) (1925)
• Delo korneta Elaghina (Procesul sublocotenentului Elaghin) (1925)
• Natalie (1941)
• Holodnaia osen (Toamnă rece) (1944)
• Tiomnîe allei (Alei întunecate) (1937 - 1944)
• Jizn Arsenieva (Viața lui Arseniev) (1930)

Legături eterne

• en Autobiografie la Premiul Nobel