Bayeux

**Bayeux**
	[[Imagine:{{{imagine}}}\|300px]]
stemă
Amplasare	49°16′46″N 0°42′10″V / <span class="geo-dec geo" title="Maps, aerial photos, and other data for 49.27944 Eroare de expresie: operator * neaşteptat">49.27944, Eroare de expresie: operator * neaşteptat
Ţară	Franţa
Departament	Calvados
Atestare documentară
Populaţie (1999)	14.961
Suprafaţă	7,11 km²
Densitate	2.104 loc./km²
Altitudinea medie	32m - 67 m n.m.
Localităţi; componente
Primar	Patrick Gomont
Sit web	fr Sit Oficial
[[Imagine:\|200px\|Poziţia oraşului Bayeux în cadrul regiunii]]
	Poziţia oraşului în cadrul regiunii
[[Imagine:\|200px\|Harta administrativă a oraşului Bayeux]]
	Harta administrativă a oraşului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Acest articol se referă la oraşul Bayeux din Franţa. Pentru alte sensuri vedeţi Bayeux (dezambiguizare).

Catedrala din Bayeux

Bayeux (AFI: ba'jø:) este un oraş din Franţa, sub-prefectură a departamentului Calvados, în regiunea Normandia de Jos.

A fost primul oraş francez eliberat după debarcarea Aliaţior pe coastele Normandiei, pe data de 17 iunie 1944.

[modifică] Nume

Aşezarea este pomenită pentru prima oară în epoca stăpânirii romane, de către geograful Ptolemeu ^[1]. Ca şi episcopul Grégoire de Tours mai târziu^[2], Ptolemeu considerase localitatea drept cea mai importantă aşezare a baiocazilor (lat. baiocasses) din regiunea Bessin. Aşa-numita Civitas Baiocassium, numită mai târziu de către romani Augustodorum, va purta sub Merovingieni numele Baiocas, pentru a fi consemnată în vremea lui William Cuceritorul sub numele Bayeaux.

[modifică] Geografie

Bayeux este situat la 7 kilometri de coastele Mării Mânecii şi la 30 de kilometri spre N - V de oraşul Caen. Oraşul este traversat de râul Aure.

Latitudine: 49°16'46 N
Longitudine: 0°42'10 V

Altitudinea minimă: 32 m, altitudinea medie: 50 m, altitudinea maximă: 67 m.

[modifică] Demografie

În anul 1999, oraşul Bayeux avea 14.961 de locuitori. Primar în funcţiune (2001 - 2008) este Patrick Gaumont.

[modifică] Istorie

Oraş important al provinciei romane Lugdunensis II, Augustodorum deveni în evul mediu timpuriu sediul episcopului sufragant din Rouen. În decursul secolului al III-lea ţinutul Bessin a fost colonizat de saxoni, în secolul al V-lea el a fost adăugat de către Clovis I regatului francilor. Pentru perioada merovingiană este consemnată existenţa unei monetării în Bayeux.

Sub domnia lui Carol cel Mare Bessin-ul a devenit comitat. Dezvoltarea lui a fost abrupt întreruptă de invaziile normanzilor din 885, conduşi de Rollo. Din anul 924 regiunea intră în componenţa ducatului normand, ceea ce însă nu a stăvilit neliniştile datorate repetatelor invazii scandinavice. Astfel, în 940, după o scurtă perioadă de stăpânire bretonă, zona a fost din nou devastată de wikingi. Cetatea Bayeux a fost asediată în anul 943 de oştirile ducelui francilor, Hugues cel Mare (897-956), care urmărea înlăturarea lui Richard I de la conducerea ducatului Normanziei. Normandul Hagrold a organizat cu succes apărarea oraşului, dar a trebuit până la urmă, în 944, să-l cedeze lui Ludovic IV Transmarinul.

Istoria episcopilor din Bayeux este o temă controversată în cercetare. După unele opinii primul episcop al oraşului a fost Sf. Exuperus, în secolul al IV-lea.

[modifică] Monumente şi muzee

Centrul "Guillaume le Conquérant" (William Cuceritorul), unde se află expusă tapiseria (lungă de 70 de metri), atribuită reginei Mathilde (1031 - 1083).
Catedrala Notre-Dame, ale cărei vitralii comemorează expediţia lui William Cuceritorul (1066). Catedrala este remarcabilă atât prin marea sa orgă cât şi prin lista cavalerilor participanţi la bătălia de la Hastings (1066).
"Muzeul Generalul Charles de Gaulle", situat într-o locuinţă din secolul al XIV-lea.