Hokkanen vs. Finlanda

Cauza Hokkanen vs. Finlanda (petiția numărul 19823/1992, hotărârea din 23 septembrie 1994) reprezintă o cazuistică a Curții Europene a Drepturilor Omului. În acest caz instanța a tratat articolul 8 (Dreptul la respectarea vieții private și de familie)

Reclamantul, cetățeanul finlandez Teuvo Hokkanen, este tatăl unui copil minor pe nume Sini născut în 1983; în aprilie 1985 mama copilului a murit iar Sini a fost preluată în îngrijire de către bunicii materni; reclamantul a susținut că acest aranjament era doar temporar, cât să-i permită să-și rezolve diverse probleme legate de moartea soției. Spre sfârșitul anului 1985 bunicii fetei i-au comunicat reclamantului că nu intenționează să-i returneze acestuia fiica sa minoră. Reclamantul a început un lung șir de proceduri legale la diverse niveluri (mergând până la Curtea Supremă a Finlandei) pentru a-și recupera fiica și pentru a i se permite stabilirea unui program de legături personale cu aceasta; bunicii s-au împotrivit sistematic atât contactelor dintre reclamant și fiica sa cât și la orice tentativă a acestuia de a-și readuce fiica acasă.

În 1991 custodia minorei a fost transferată bunicilor iar începând cu anul 1992 dorința minorei de a nu mai avea contacte cu tatăl său natural (contacte întrerupte încă din 1987 datorită refuzului bunicilor de a permite executarea diferitelor dispoziții care permiteau reclamantului un program limitat de legături cu fiica sa) a început să fie luată în considerare, autoritățile naționale finlandeze considerând că durata șederii minorei cu bunicii săi și preferință sa către aceștia ca motive suficiente pentru a permite continuarea șederii minorei la bunicii săi.

Concluzii

În acest caz instanța de la Strasbourg a luat în considerare doar evenimentele petrecute între anii 1990 (intrarea în vigoare a convenției în Finlanda) și 1993, când s-a considerat că minora este suficient de matură pentru a-și exprima propria opțiune. Judecata Curții a arătat că a existat o incălcare a drepturilor reclamantului prin faptul că autoritățile naționale nu au facut tot posibilul nici pentru a-i permite contacte cu fiica sa și nici pentru a i-o înapoia; reclamantul a primit 100,000 mărci finlandeze ca daune morale plus alte 135,000 mărci ca despăgubiri pentru cheltuielile legale.

Vezi și

Jurisprudența CEDO pentru deciziile cu privire la încredințarea minorilor și discriminarea dintre părinți Arhivat în 1 noiembrie 2011, la Wayback Machine.
Alte decizii CEDO

Legături externe

Textul integral al hotărârii în limba engleză;
Un sumar^{[nefuncțională]} al cazului pe site-ul Universității din Utrecht (Olanda).
Cauza Arhivat în 1 februarie 2012, la Wayback Machine. citată pe situl web al CSM
Cauza Arhivat în 8 aprilie 2011, la Wayback Machine. citată pe situl web HumanRights.is
Cauza citată pe blog-ul judecătoarei Sonia Cososchi
Cauza citată pe situl web THESEUS al Comisiei Europene
Cauza citată în cartea Human rights as indivisible rights: the protection of socio-economic demands de Ida Elisabeth Koch
Cauza citată în articolul Respectarea dreptului la viață familială în unele situații speciale în jurisprudența curții europene a drepturilor omului a doctorandului Violeta Elena Georgescu.