Mihăileanca, Chelmenți

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Mihăileanca
Михайлівка
—  Sat  —
Mihăileanca se află în Regiunea Cernăuți
Mihăileanca
Mihăileanca
Mihăileanca (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Mihăileanca se află în Ucraina
Mihăileanca
Mihăileanca
Mihăileanca (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°22′48″N 26°36′36″E / 48.38000°N 26.61000°E48°22′48″N 26°36′36″E / 48.38000°N 26.61000°E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionChelmenți
ComunăLivînți

cod KOATUU[*]7322085602

Altitudine179 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total568 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal60126
Prefix telefonic3732

Prezență online

Mihăileanca, întâlnit și sub forma Mihăileni (în ucraineană Михайлівка, transliterat: Mîhailivka) este un sat în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Levinți. Are 568 locuitori, preponderent ucraineni.

Satul este situat la o altitudine de 179 metri, în partea de vest a raionului Chelmenți.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Mihăileanca a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei.

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 18061812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[1]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Mihăileanca făcea parte din Ocolul Mijlocului a Ținutului Hotin [2].

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Mihăileanca a făcut parte din componența României, în Plasa Chelmenți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [3].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Mihăileanca face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 6 (3+3), reprezentând 1,06% din populație [4]. În prezent, satul are 568 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența lingvistică a localității Mihăileanca

     Ucraineană (98,06%)

     Rusă (1,58%)

     Alte limbi (0,35%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Mihăileanca era vorbitoare de ucraineană (98,06%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (1,58%).[5]


1930: 784 (recensământ)[6]
1989: 603 (recensământ)
2007: 568 (estimare)

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Valeriu Rusu (1935-2008) - lingvist și dialectolog român de talie europeană, profesor de limba română și șef al Departamentului de Lingvistică Comparată a Limbilor Romanice și Română la Université de Provence (Franța), membru titular al Academiei de Științe, Arte și Agricultură din Aix-en-Provence

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
  2. ^ Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)
  3. ^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
  4. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 
  6. ^ Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin

Legături externe[modificare | modificare sursă]