Occidentul colectiv

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Vestul colectiv)
Sari la navigare Sari la căutare

Occidentul colectiv (în rusă Коллективный Запад, transliterat: Kolectivnîi Zapad și în engleză The Collective West) este un concept prezent în discursul public politic rus[1] care se referă în prezent, cu conotații negative,[2] la grupul democrațiilor liberale.[3] Acestui grup i se atribuie un curs de confruntare cu Rusia, conceptul servind la constituirea unei formule ideologice, de natură să consolideze societatea rusă în jurul regimului care o guvernează.[4]

Context[modificare | modificare sursă]

Lumea rusă⁠(en), astfel cum a fost simbolizată prin Catedrala Sfântul Vasile din Moscova, aflată în spatele monumentului lui Kuzma Minin și a lui Dimitri Pojarski⁠(en), de către Marlène Laruelle⁠(en) în anul 2015.
,
Uniunea Europeană și NATO, organizații ale Lumii Occidentale.

Conceptul de Occident, care, formalizează caracteristici geografice, geopolitice, culturale și economice nu a fost niciodată unul clar definit, inclusiv din punct de vedere al semnificației și este și în prezent, în discuție. În cadrul acestei discuții, subiectul includerii Rusiei la lumea occidentală, din punct de vedere al valorilor și al civilizației, a fost și este subiect de dezbatere. Această dezbatere, atât pe teren științific cât și public include nu numai afilierea Rusiei la Occident, ci și la Europa. Dacă perioada dintre începutul Primului Război Mondial și destrămarea Uniunii Sovietice (1914-1991) a fost una conflictuală între Vest și Est și în care Rusia a fost socotită ca fiind înafara Occidentului, după 1991 discursul politic și științific occidental și-a asumat victoria propriului model și sarcina de a-l exporta în întreaga lume, iar acest plan a funcționat, până în momentul în care establishmentul politic rus a decis, în anul 2007 (reperul fiind discursul președintelui rus Vladimir Putin de la München⁠(en) din acel an), că este momentul să-și dezvolte propriile idei și să-și susțină propriile interese, din punct de vedere geopolitic.[5]

     State membre ale Uniunii Economice Eurasiatice

     State cu statut de observator

     State candidate

Din acel punct, valorile asumate de societatea rusă au început să se reorienteze de la cele occidentale spre standarde și idei proprii, procesul de extindere al NATO⁠(en) a căpătat o percepție negativă în cadrul elitelor ruse și mesianismul Statele Unite ale Americii a fost reinterpretat în cadrul acestor elite ca și amenințare, la adresa securității și stabilității internaționale. Cu toate acestea, până în anul 2014 Rusia a mai fost în continuare considerată o parte a sistemului de valori occidentale și de civilizație. În ce privește apartenența sa la sistemul de valori și de civilizație europene, există opinia că Rusia, deși nu va face parte din Europa, totuși ea „va rămâne în esență europeană”.[5]

Sub aspectul discursului politic din Rusia, anul 2007 poate fi socotit astfel momentul de debut al schimbării de perspectivă asupra SUA și în mod gradual ulterior, asupra întregii lumi Occidentale. Mai târziu, anul 2015 a dat startul unei competiții între Rusia, SUA și Uniunea Europeană, iar proiectul european în care Rusia se angajase a fost înlocuit cu cel al Uniunii Economice Eurasiatice, în care aceasta ar fi urmat să domine spațiul statelor postsovietice.[5] În acest context, în ce privește discursul politic a apărut astfel, nevoia de definire a Vestului sub forma unui nou concept, care concept s-a conturat treptat.[1]

Folosirea actuală a termenului simplificator de Occident colectiv, în raport cu Lumea occidentală, a ajuns să se facă în prezent în contextul în care, cele două entități se consideră în mod reciproc drept amenințări una pentru alta și s-au angajat după anexarea Crimeii de către Federația Rusă, într-o spirală a confruntării.[6]

Evoluția conceptului[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b en The Collective West Concept and..., Chimiris, 2022; p. 4 (PDF)
  2. ^ en The Collective West Concept and..., Chimiris, 2022; p. 5 (PDF)
  3. ^ Tolontan, Cătălin; Mircea Geoană, președinte. Mulți lideri, puțini oameni; Libertatea, 11 iulie 2022; accesat la 23 septembrie 2022
  4. ^ Popa, Cosmin; Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice; Dilema Veche nr. 954 din 21 – 27 iulie 2022; accesat la 23 septembrie 2022
  5. ^ a b c en The Collective West Concept and..., Chimiris, 2022; p. 3 (PDF)
  6. ^ en The Collective West Concept and..., Chimiris, 2022; p. 2 (PDF)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]