Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Silivaș (dezambiguizare).
Silvașu de Câmpie
—  Sat  —
Biserica ortodoxă
Biserica ortodoxă
Silvașu de Câmpie se află în România
{{{alt}}}
Silvașu de Câmpie
Silvașu de Câmpie (România)
Localizarea satului pe harta României
Silvașu de Câmpie se află în Județul Bistrița-Năsăud
{{{alt}}}
Silvașu de Câmpie
Silvașu de Câmpie (Județul Bistrița-Năsăud)
Localizarea satului pe harta județului Bistrița-Năsăud
Coordonate:Coordonate: 46°46′56″N 24°18′01″E / 46.78222°N 24.30028°E / 46.78222; 24.3002846°46′56″N 24°18′01″E / 46.78222°N 24.30028°E / 46.78222; 24.30028

Țară  România
Județ Actual Bistrita-Nasaud county CoA.png Bistrița-Năsăud
Comună Silivașu de Câmpie

Populație (2002)
 - Total 1.048 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 427270
Prefix telefonic +40 x59 [1]

Silivașu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773(Click pentru imagine interactivă)
Silivașu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)

Silivașu de Câmpie este un sat în partea de sud a județului Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, situat în Câmpia Transilvaniei. Este reședința comunei Silivașu de Câmpie. La recensământul din 2002 avea o populație de 1.048 locuitori.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Este atestat pentru prima dată sub denumirea de Saluas. În decursul timpului această localitate a purtat următoarele denumiri: Zilvaș, Zilueaș, Siluaș, Pusta Silvasz, Mezo Silvaș, Olah Silvaș, Silivașul de Câmpie.

Academicianul Iorgu Iordan susține că denumirea de Silivașu de Câmpie vine de la cuvântul maghiar szilvaș care înseamnă prundiș deoarece în această localitate au fost și sunt foarte mulți pruni. Alții sunt de părere că denumirea aceasta vine de la cuvântul latin silva care înseamna pădure. În anul 1930 s-a încercat schimbarea denumirii în Prunești sau Furnești, dar fără nici un rezultat deoarece cetățenii nu au fost de acord.

Locuitorii din această localitate au frecventat următoarele târguri: Teaca, Lechința, Sânmihaiul de Cămpie, Sâmpetru de Cămpie, Săbed, Reghin, Cluj, Rîciu, Sărmaș, Mociu, Urmeniș, Milaș, Budești, Târgu Mureș și altele. La târguri cumpărau și vindeau următoarele produse: încălțăminte, păsări, porci, vite și alte produse agricole.

Vatra veche a satului se întindea de la moara comunală până la Ciurgău cu o distanță de 2 km și o formă alungită și răsfirată. Era înconjurată de pădurile: Saica, Contenit, Budiște și următoarele dealuri: Saica, Budiște, Contenit, Hârtoape, Baraboi, și Căstăi. Actuala vatră a satului se întinde de-a lungul șoselei DN16 și este înconjurată de dealurile amintite, are formă lunguiață și ca structură este răsfirată.

Edificiile publice sunt situate în centrul civic, de-a lungul șoselei și în parc. Există următoarele instituții: școala generală Silivaș, grădiniță, primăria, căminul cultural, dispensar, farmacie, bibliotecă comunală, biserica veche (1662) și biserica nouă (1950).

Arterele de circulație care străbat satul sunt: DN16, drumul Silivaș-Visuia care leagă satul de următoarele localității: Fânațe, Delureni, Visuia și Miceștii de Câmpie, drumul Silivaș-Șopteriu care leagă satul de localitățile: Țăcșor, Țagu, Ulieș și Sângeorzu de Câmpie. Localitatea se găsește la 11 km față de calea ferată CFR de la Sărmășel-Gară, precum și drumul Varmeghii, adică DN 6, ApahidaReghin, drumul din Ulița Mare, drumul Pe Față și drumul Sub-contenit.

Satul este compus din următoarele părți: Măieriste, Dobrești,Fînațe, Pe Față, După Deal, Satu Nou și Mireș.Această împărțire este urmarea faptului că baronul nu a dat voie să se construiască nimic pe moșia sa, datorită formelor de relief, a pădurilor existente, a practicării agriculturii și păstoritului. Satul a aparținut din anul atestării sale (1321) de comitatul, județul Cojocna – Cluj, Cluj – Turda, Cluj până în anul 1950 când a intervenit raionarea. Până în anul 1956 a aparținut de raionul Luduș, din 1956 până în 1960 de raionul Sărmaș, iar între anii 1961-1968 aparținând din nou raionului Luduș. Din 14 februarie 1968 localitatea aparține județului Bistrița-Năsăud, conform noii împărțiri administrative teritoriale a țării.

Cultura și tradiția populară[modificare | modificare sursă]

Locuitorii din această comună au fost foarte jucăuși, de aici rezultă trei tipuri de jocuri după vârstă : jocul mic, mijlociu și mare în Berc, Ulița Mare (Pustă) – loc considerat centrul economic și spiritual până la cel De-al Doilea Război Mondial, lângă Furnea Traian și în Parc.

Cel mai mult se juca la clăci, șezători, la nunți, dar și la petreceri, în zilele de duminică și în sărbători, de după-amiaza și până seara târziu.

Jocurile cel mai des jucate sunt următoarele:

Cântecele de joc se foloseau la hațegana, la purtată și la fetele de la Căpâlna, pentru a avea un ritm mai vioi și pentru a colora jocul se utilizau strigăturile. Din anul 1900 învățătorul Botezan Romul s-a ocupat de călușari. La institutul de Folclor din Cluj-Napoca se păstrează un manuscris din anul 1931 în care se află descrieri amănunțite a acestui obicei străvechi.

La Rusalii se ieșea cu jocul de-a lungul de la Macău și se duceau până în Ulița Mare și până la moară. În Ulița Mare se făcea jocul bărbuncul. Când veneau jandarmi maghiari îi prindeau pe feciori și îi duceau la oaste pentru câțiva ani.

Jocul era organizat de doi chizeși care angajau muzicanți în Vinerea Mare sau pe la Crăciun. Aceștia erau răsplătiți cu bucate și cu bani. Muzicanții erau primași (care cântă la vioară), contrabași și gordonași. Unii cântau din fluier iar alții din taragot. Dintre muzicanți anunțăm pe: Moldovan Alexa, Boca Pilaș, Cinca Gheorghe, Cinca Alexandru. După anul 1918 s-a cântat și din acordeon. Cei mai buni jucători au fost considerați următorii: Cămărășan Vasile, Cătană Andrei, Cătană O. Ioan, Cătană Dănilă, Cătană Gavrilă, Cătană Pantelimon, Mihalte Iosub, Păcurar Tănase, Rațiu Vasile, Rațiu Ioan, și Răzoare Petru. Chiar și presa a făcut referiri la formația de dansuri populare a comunei, astfel că ziarul Ecoul de la Bistrița, nr. 29, din 31 august 1968 relatează următoarele : “Jocul de pe câmpie executat de formația din Silivașu de Câmpie în costume puternic contrastante alb-negru a impresionat prin montare- care aduce dezinvoltură și siguranță.”

Același ziar menționează pe data de 18 iulie 1970 în numărul 133, următoarele : “Suita de dansuri populare prezentată de echipa căminului cultural Silivașu de Câmpie a adus la rampă în lumina acelui soare strălucitor, strălucirile portului, bogăția folclorului din acea parte a locului.”

Formația de dansuri populare a luat ființă în anul 1962, fiind instruită de înv. Pastor Ioan, înv. Peterfi Filon și înv. Sămărtean Toma. Această formație a participat la diferite manifestări: Prislop, Cireșoaia, Bistrița, Sărmașu, Târgu Mureș, la Festivalul National de folclor din anul 1973.

Ansamblul folcloric „Dor de pe Câmpie”[modificare | modificare sursă]

În anul 2007 s-a format echipa de dansuri de copii condusă de Morar Vasile.

Din anul 2012 profesorul coregraf Aurel Muntean, originar din Silivașu de Câmpie, își începe activitatea de predare a jocului autentic din sat.

cu ,'Bătrânii Satului,..

Începând din anul 2013 se formează o trupă de copii cu vârste între 7-12 ani, și o trupă de tineri cu vârste între 14-18 ani conduși de același profesor coregraf Aurel Muntean, împreună cu fiul sau Paul Muntean. Ansamblul poartă numele de „Dor de pe Câmpie”. În scurt timp acestă formație a reușit să se ridice la un nivel impresionant. Astfel a obținut un fabulos loc II la cea de-a XXI-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor pentru Copii și Tineret „Peștișorul de Aur” de la Tulcea în perioada 7-12 august 2013. La această ediție a festivalului au participat pentru prima dată, peste 20 de ansambluri folclorice din 13 țări: Moldova, România, Algeria, Armenia, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Cipru, Croația, Georgia, Macedonia, Polonia, Slovacia și Ucraina. Țara noastră a fost reprezentată la ediția din 2013 de județele: Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Iași, Maramureș, Mureș, Olt, Suceava, Tulcea și Vaslui.[2][3]

Folclorul copiilor[modificare | modificare sursă]

Analizat sub raport estetic ca o creație artistică, folclorul copiilor se caracterizează prin simplitate. Imaginile artistice sunt luate din lumea animalelor și florilor, din viața socială și de familie sau dintr-o lume fantastică care sunt sugestiv – pregnante. Ceea ce dă un colorit sunt întâmplatorul și compararea realului cu elemente ale fantasticului.

Din repertoriul jocurilor amintim : “De-a boii , “De-a caii , “De-a pichili-n poartă”, “De-a iepurii, și multe altele. Jocul “De-a iepurii” a fost menționat de Traian Gherman în revista “Satul și școala”, numărul 3-4 pag.114-115 din anul 1958.

Localitatea este recunoscută pentru tradițiile și jocurile populare românești, promovate prin Festivalul folcloric interjudețean "Cântec și joc de pe câmpie" ce se desfășoară în fiecare an în luna iunie.

Vechea mănăstire[modificare | modificare sursă]

În anul 1765 la mănăstirea greco-catolică de aici se afla un călugăr, Lazăr și dascălul Banu. Pădurea mănăstirii a fost pustiită de neuniți (care nu erau greco-catolici, deci uniți cu Roma). În 1774 mănăstirea nu mai avea nici un călugăr. Averea mănăstirii la acea dată era: arător de 9 găleți[4], un fânaț de 16 care de fân, o pădure și 20 de stupi[5].

Obiectiv memorial[modificare | modificare sursă]

Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial. Obeliscul memorial a fost amplasat inițial în anul 1937 în satul Fânațele Silivașului, iar după restaurare, a fost mutat în comuna Silivașu de Câmpie, unde se află și în prezent. Monumentul, de formă prismatică, este postat pe un soclu piramidal, fiind realizat din piatră și împrejmuit cu un gard din lemn în memoria eroilor români și maghiari din Primul Război Mondial. Pe fațada obeliscului se află un înscris memorial: „S-a ridicat acest monument în comuna Silivașu de Câmpie în memoria celor 78 eroi căzuți pe câmpul de luptă din 1914-1919“. Dedesubt sunt înscrise numele celor 78 de eroi.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ http://www.bistriteanul.ro/ansamblul-folcloric-dor-de-campie-a-cucerit-podiumul-la-festivalul-international-%E2%80%9Cpestisorul-de-aur-de-la-tulcea-1377151931379.html
  3. ^ http://www.rasunetul.ro/ansamblul-folcloric-dor-de-pe-campie-din-silivasu-de-campie-laureat-la-tulcea-pentru-evolutia
  4. ^ 1 găleată = 80 litri de cereale.
  5. ^ http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal

Legături externe[modificare | modificare sursă]