Rudo

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Rudo
—  localitate[*] și local administrative entity[*][[local administrative entity (local administrative entity in Bosnia and Herzegovina and Serbia)|​]]  —
Bosnia Rudo IMG 0418.JPG
Rudo (Bosnia)
Poziția geografică în Bosnia și Herțegovina
Coordonate: 43°37′00″N 19°22′00″E / 43.616666666667°N 19.366666666667°E

ȚarăFlag of Bosnia and Herzegovina.svg Bosnia și Herțegovina
Entitate federalăFlag of the Republika Srpska.svg Republika Srpska
Municipiu din Republica Srpska[*]Comuna Rudo[*]

Suprafață
 - Total347,63 km²
Altitudine467 m.d.m.

Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Prefix telefonic58

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Rudo (în sârbă Рудо) este un oraș și o comună în Republika Srpska, o entitate din Bosnia și Herțegovina. În 2013 comuna avea o populație de 7.963 de locuitori, în timp ce orașul Rudo avea o populație de 1.949 de locuitori.

Este renumit în toate fostele republici iugoslave ca locul formării Brigăzii 1 Proletari a partizanilor iugoslavi.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Orașul Rudo a fost fondat în 1555 de Sokollu Mustafa Pașa, o rudă apropiată a vizirului otoman Sokollu Mehmed Pașa.[2] Au fost construite atunci o moschee din piatră, un pod peste râul Lim, un hamam (baie turcească), un han, o mekteb (școală), o tekke, câteva prăvălii și case.[2] Acest lucru a fost menționat de călătorul otoman Evliya Çelebi (1611-1682).[2] Satul a fost inundat în 1896 și apoi a fost extins și transformat într-o așezare urbană.[3] Prima brigadă proletară a partizanilor iugoslavi a fost înființată la Rudo în 22 decembrie 1941.[3] Un monument dedicat acestei brigăzi a fost ridicat în 1961, iar un muzeu a fost deschis un deceniu mai târziu.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Comuna Rudo este situată în extremitatea estică a Republicii Srpska și în mare parte se învecinează cu Serbia. Rudo are o suprafață de 344 km².

Orașul Rudo însuși este situat în regiunea montană a cursului inferior al râului Lim, la aproximativ douăzeci de kilometri înainte de confluența sa cu râul Drina, la o altitudine medie de aproximativ 400 de metri deasupra nivelului mării. Rudo Krupica, cel mai scurt râu din Europa, trece și el prin Rudo. Înconjurat de vârfuri muntoase de altitudine medie, în partea de nord se află Muntele Varda cu un vârf maxim de 1.389 m, iar pe partea de sud se află Munții Tmor cu un vârf maxim de 1.280 m. Terenul este foarte muntos, cu sate împrăștiate și răspândite prin pasaje montane.

Comuna are un climat continental pronunțat, cu o influență ușoară ocazională a climatului mediteranean. Iernile au temperatura medie de -8° C și verile au o temperatură medie de aproximativ 26 °C.

Localitățile comunei[modificare | modificare sursă]

Date demografice[modificare | modificare sursă]

Populație[modificare | modificare sursă]

Populația localităților din comuna Rudo
Localitate 1971 1981 1991 2013
Total 15.982 13.601 11.571 7.963
1 Boranovići 272 245
2 Gojava 199 213
3 Knjeginja 98 283
4 Mioče 469 326
5 Mokronozi 611 458
6 Rudo 1.258 1.760 2.077 1.949
7 Strpci 308 255
8 Trnavci kod Rudog 232 259
9 Uvac 515 366

Compoziție etnică[modificare | modificare sursă]

Populația din Rudo, după etnie, conform recensămintelor din 1971,[4] 1981,[5] 1991[6] și 2013[7] a fost următoarea:

Componența etnică a populației orașului Rudo
1971 1981 1991 2013
Total 1.258 (100,0%) 1.760 (100,0%) 2.077 (100,0%) 1.949 (100,0%)
Sârbi 677 (53,82%) 987 (56,08%) 1.203 (57,92%)
Bosniaci 488 (38,79%) 554 (31,48%) 731 (35,19%)
Alții 3 (0,238%) 6 (0,341%) 73 (3,515%)
Iugoslavi 22 (1,749%) 136 (7,727%) 68 (3,274%)
Croați 6 (0,477%) 10 (0,568%) 2 (0,096%)
Muntenegreni 58 (4,610%) 58 (3,295%)
Macedoneni 2 (0,159%) 5 (0,284%)
Albanezi 2 (0,159%) 4 (0,227%)
Componența etnică a populației comunei Rudo
1971 1981 1991 2013
Total 15.982 (100,0%) 13.601 (100,0%) 11.571 (100,0%) 7.963 (100,0%)
Sârbi 10.155 (63,54%) 8.699 (63,96%) 8.150 (70,43%) 7.241 (90,93%)
Bosniaci 5.532 (34,61%) 4.382 (32,22%) 3.130 (27,05%) 677 (8,502%)
Alții 56 (0,350%) 48 (0,353% 180 (1,556%) 36 (0,452%)
Croați 18 (0,113%) 24 (0,176%) 5 (0,043%) 9 (0,113%)
Iugoslavi 80 (0,501%) 312 (2,294%) 106 (0,916%)
Muntenegreni 94 (0,588%) 121 (0,890%)
Macedoneni 14 (0,088%) 7 (0,051%)
Albanezi 33 (0,206%) 5 (0,037%)
Sloveni 3 (0,022%)

Trivia[modificare | modificare sursă]

Este menționat în povestirea „Beii din Rudo” a lui Ivo Andrić.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b c Biblioteka Nasi Krajevi. 4. . p. 169. 
  3. ^ a b Nebojša Tomašević (). Treasures of Yugoslavia: An Encyclopedic Touring Guide. Yugoslaviapublic. p. 313. 
  4. ^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1971, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
  5. ^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1981, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
  6. ^ „Recensământul populației Iugoslaviei din 1991” (în sârbă). 
  7. ^ Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba
  8. ^ „Новости”. www.sozeb.org. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]