Bugojno

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Bugojno
—  localitate[*] și local administrative entity[*][[local administrative entity (local administrative entity in Bosnia and Herzegovina and Serbia)|​]]  —
Bugojno-panorama-grada (1996).jpg
Stemă
Stemă
Coordonate: 44°03′26″N 17°27′03″E ({{PAGENAME}}) / 44.057222222222°N 17.450833333333°E

ȚarăFlag of Bosnia and Herzegovina.svg Bosnia și Herțegovina
Entitate federalăFederația Bosniei și Herțegovinei
Canton[*]Flag of Central Bosnia.svg Cantonul Bosnia Centrală
Comună din Federația Bosnia și Herțegovina[*] Općina Bugojno[*][[Općina Bugojno (municipality of Bosnia and Herzegovina)|​]]

Suprafață
 - Total361 km²
Altitudine548 m.d.m.

Populație (2013)
 - Total34.559 locuitori

Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal70230
Prefix telefonic+387 30

Prezență online
www.opcina-bugojno.ba/ba/
GeoNames Modificați la Wikidata

Bugojno (în sârbă Бугојно) este un oraș și o comună din Cantonul Bosnia Centrală al Federației Bosnia și Herțegovina, o entitate din statul modern Bosnia și Herțegovina. Bugojno este situat pe râul Vrbas, la 130 de kilometri nord-vest față de Sarajevo. Conform recensământului din 2013, orașul a avut o populație de 15.555 de locuitori, iar comuna a avut o populație de 31.470 de locuitori.[2]

Spre vest, în direcția orașului Kupres, se găsește o regiune denumită Koprivica. Această pădure enormă a fost odată unul dintre locurile preferate de vânătoare ale președintelui iugoslav Iosip Broz Tito. Pădurea densă și nelocuită a devenit un sanctuar al animalelor sălbatice. Asociațiile de vânătoare sunt foarte active în această regiune și există numeroase cabane de munte și de vânătoare care împânzesc pădurea. Valea Duboka (Valea Adâncă) este o zonă de vânătoare desemnată împădurită de molid. Muntele Kalin este o zonă populară în weekend pentru drumeții și iubitorii de natură.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Comuna are o altitudine medie de 570 metri deasupra nivelului mării. O mare parte din suprafața sa de 366 km2 este împădurită. Terenul este montan cu mai multe vârfuri proeminente. Stozer (1662 m), Kalin (1.530 m) și Rudina (1.385 m) sunt cei mai înalți munți din comuna Bugojno.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Orașul și comuna au o majoritate a populației de etnie bosniacă. Orașul, înainte de război, era multietnic, cu un număr practic identic de croați, bosniaci și sârbi. În 2015, doar 325 de sârbi mai locuiau în oraș, 376 în total în comună.[3][4] Numărul de croați din comună a scăzut de la 16.031 la 5.767 (recensământul din 2013).[5]

Oraș[modificare | modificare sursă]

În 1991, orașul Bugojno a avut o populație de 22.641, din care

Comuna[modificare | modificare sursă]

Compoziție etnică [6]
An Sârbi  % Bosniaci  % Croați  % Iugoslavi  % Alții  % Total
1961[7] 5.212 21,61% 7.194 29,83% 9.682 40,15% 1.871 7,76% 155 0,64% 24,114
1971[8] 6.295 19,76% 13.050 40,96% 12.040 37,79% 197 0,61% 274 0,88% 31.856
1981[9] 7.458 18,65% 16.214 40,56% 14.187 35,49% 1.731 4,33% 379 0,97% 39.969
1991[10] 8.673 18,50% 19,697 42,01% 16,031 34,19% 1.561 3,33% 927 1,98% 46.889
2013[11] 376 01,19% 24.650 78,32% 5.767 18,32% 0 0% 493 1,56% 31.470

Climat[modificare | modificare sursă]

Date climatice pentru Bugojno (1961–1990)
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) 2.7
(36,9)
5.6
(42,1)
10.2
(50,4)
15.0
(59)
20.1
(68,2)
23.2
(73,8)
25.8
(78,4)
25.8
(78,4)
22.1
(71,8)
16.5
(61,7)
9.8
(49,6)
3.6
(38,5)
15,0
(59)
Media zilnică °C (°F) −1.7
(28,9)
0.7
(33,3)
4.5
(40,1)
8.9
(48)
13.4
(56,1)
16.3
(61,3)
18.2
(64,8)
17.6
(63,7)
14.2
(57,6)
9.5
(49,1)
4.5
(40,1)
−0.4
(31,3)
8,8
(47,8)
Minima medie °C (°F) −5.9
(21,4)
−3.7
(25,3)
−0.8
(30,6)
2.9
(37,2)
6.6
(43,9)
9.6
(49,3)
10.7
(51,3)
10.4
(50,7)
7.9
(46,2)
4.0
(39,2)
0.1
(32,2)
−4.1
(24,6)
3,1
(37,6)
Minima istorică °C (°F) −29.4
(−20.9)
−22.4
(−8.3)
−22.6
(−8.7)
−7.8
(18)
−2.4
(27,7)
−1.4
(29,5)
2.7
(36,9)
1.0
(33,8)
−5.7
(21,7)
−7.8
(18)
−20
(−4.0)
−24.4
(−11.9)
−29,4
(−20,9)
Precipitații mm (inches) 50.9
(2.004)
56.2
(2.213)
61.0
(2.402)
64.4
(2.535)
71.9
(2.831)
77.2
(3.039)
62.6
(2.465)
64.5
(2.539)
70.7
(2.783)
74.4
(2.929)
94.5
(3.72)
78.9
(3.106)
827,4
(32,575)
Umiditate [%] 81.9 77.8 72.4 68.2 70.4 73.3 71.0 72.6 76.5 78.8 80.4 83.7 75,6
Nr. de zile cu precipitații (≥ 0.1 mm) 12.7 13.2 13.2 14.3 14.2 14.4 10.2 9.9 10.1 10.4 12.4 13.8 148,7
Nr. mediu de zile cu ninsoare (≥ 1.0 cm) 17.3 13.4 6.2 0.9 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.1 4.8 15.6 58,2
Ore însorite 65.9 83.8 125.4 154.5 178.0 189.6 243.3 219.6 164.1 125.9 76.8 51.1 1.678,0
Sursă: Meteorological Institute of Bosnia and Herzegovina[12]

Economie[modificare | modificare sursă]

Bugojno a fost cândva un important centru industrial în Bosnia și Herțegovina. În 1981, PIB-ul pe cap de locuitor din Bugojno a fost de 98% din media iugoslavă.[13] Cu toate acestea, ravagiile provocate de războiul din Bosnia și Herțegovina au afectat industria și economia generală din Bugojno. În afară de industrie, silvicultura a fost un contribuitor important la economia locală și continuă încă să fie. În ultimii ani, agricultura a crescut în susținerea economiei Bugojno, deoarece mulți oameni investesc în terenuri și agronomie.

Oameni notabili[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ „2013 census in B&H, Bogojno”. Accesat în . 
  3. ^ „BUGOJNO: I Bog i svijet znaju da su Vučići pravoslavci!”. Bugojno danas. . 
  4. ^ „BiH: Bugojno opština bez Srba”. Novosti. . 
  5. ^ „Izumiru bugojanski Hrvati i Srbi”. Nezavisne. . 
  6. ^ Link text, additional text.
  7. ^ Datele recensământului iugoslav din 1961, pod2.stat.gov.rs
  8. ^ Datele recensământului iugoslav din 1971, pod2.stat.gov.rs
  9. ^ Datele recensământului iugoslav din 1981, pod2.stat.gov.rs
  10. ^ Datele recensământului din 1991, fzs.ba
  11. ^ „Datele recensământului din 2013”. web.archive.org. . Accesat în . 
  12. ^ „Meteorlogical data for station Bugojno in period 1961–1990”. Meteorological Institute of Bosnia and Herzegovina. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Radovinović, Radovan; Bertić, Ivan, ed. (). Atlas svijeta: Novi pogled na Zemlju (în croată) (ed. 3rd). Zagreb: Sveučilišna naklada Liber. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]