Čajniče

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Čajniče
—  localitate[*] și local administrative entity[*][[local administrative entity (local administrative entity in Bosnia and Herzegovina and Serbia)|​]]  —
Cajnice Center 1.JPG
Čajniče (Bosnia)
Poziția geografică în Bosnia și Herțegovina
Coordonate: 43°33′00″N 19°10′00″E / 43.55°N 19.166666666667°E

ȚarăFlag of Bosnia and Herzegovina.svg Bosnia și Herțegovina
Entitate federalăFlag of the Republika Srpska.svg Republika Srpska
Municipiu din Republica Srpska[*] Opština Čajniče[*][[Opština Čajniče (municipality of Bosnia and Herzegovina)|​]]

Suprafață
 - Municipality274.6 km²
Altitudine816 m.d.m.

Populație
 - Total
 - Town2.401 locuitori
 - Municipality4.895 locuitori

Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal73280
Prefix telefonic58

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Čajniče (în sârbă Чајниче) este un oraș și o comună din Republika Srpska, o entitate din Bosnia și Herțegovina. În 2013, orașul a avut o populație de 2.401 de locuitori, în timp ce comuna a avut 4.895 de locuitori.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Până la sosirea triburilor de slavi în zona Čajniče au trăit iliri, romani și avari.[2] În documentele istorice, Čajniče este menționat pentru prima dată în 1477 ca unul dintre cele mai importante orașe din Sangeacul Herțegovina. Există opinii conform cărora numele așezării își are originea în timpul stăpânirii otomane, din cuvintele persane pentru „apă de ceai” și „nimic bun”.[3] Cu toate acestea, locuitorii din Čajniče consideră că etimologia acestui toponim ar trebui căutată în bogăția regiunii lor în plante naturale care cresc aici (lăstar - ниче, niče) și din care sunt preparate în mod tradițional diverse ceaiuri.

Dezvoltarea orașului Čajniče în acea vreme a fost influențată de exploatarea minei sale de fier, singura din Sangeacul Herțegovina, precum și de poziția pe care o ocupa pe ruta comercială (Stambolska jada) între Dubrovnik și Istanbul. Biserica Ortodoxă veche a fost menționată pentru prima dată în 1492. În secolul al XVII-lea, fierarii din Čajniče erau recunoscuți pentru abilitățile lor de prelucrare a metalelor.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Comuna Čajniče este situată la granița Republicii Srpska, a Republicii Serbia și a Muntenegrului. Comunele învecinate sunt Rudo, Foča, Novo Goražde, Pljevlja și Priboj. Comuna Čajniče se află în Gornji Podrinje. Toate cursurile de apă din comună aparțin bazinului râurilor Janjina, Radojna și Sućeska, care se varsă în râurile Drina și Lim. Comuna Čajniče este situată pe un teren foarte neuniform. Cea mai joasă altitudine din văile râurilor este de 400 de metri deasupra nivelului mării, iar cea mai înaltă altitudine de 1.491 de metri pe Vučevica (vârful Javorovo Brdo).

Climat[modificare | modificare sursă]

Clima este moderat continentală și muntoasă.

Așezări[modificare | modificare sursă]

În afară de orașul Čajniče, comuna include următoarele așezări:

Date demografice[modificare | modificare sursă]

Conform rezultatelor recensămintelor din 1971,[4] 1981,[5] 1991[6] și 2013[7] populația comunei Čajniče a fost următoarea:

Populație[modificare | modificare sursă]

Populatia așezărilor – Comuna Čajniče
Așezare 1971. 1981. 1991. 2013.
Total 11.602 10.280 8.956 4.895
1 Batotići 331 283
2 Čajniče 2.015 2.556 3.152 2.401
3 Luke 351 231
4 Miljeno 512 284

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică – orașul Čajniče
2013. 1991. 1981. 1971.
Total 2.401 (100.0%) 3.152 (100.0%) 2.556 (100.0%) 2.015 (100.0%)
Sârbi 1.802 (57.17%) 1.304 (51.02%) 1.051 (52.16%)
Bosniaci 1.192 (37.82%) 931 (36.42%) 857 (42.53%)
Alții 105 (3.331%) 29 (1.135%) 5 (0.248%)
Iugoslavi 51 (1.618%) 203 (7.942%) 8 (0.397%)
Croați 2 (0.063%) 6 (0.235%) 19 (0.943%)
Muntenegreni 82 (3.208%) 56 (2.779%)
Sloveni 1 (0.039%)
Albanezi 18 (0.893%)
Macedoneni 1 (0.050%)
Structura etnică – comuna Čajniče
2013. 1991. 1981. 1971.
Total 4.895 (100.0%) 8.956 (100.0%) 10.280 (100.0%) 11.602 (100.0%)
Sârbi 3.972 (81.14%) 4.709 (52.58%) 4.892 (47.59%) 5.353 (46.14%)
Bosniaci 884 (18.06%) 4.024 (44.93%) 4.880 (47.47%) 6.065 (52.28%)
Alții 33 (0.674%) 141 (1.574%) 44 (0.428%) 22 (0.190%)
Croați 6 (0.123%) 5 (0.056%) 16 (0.156%) 29 (0.250%)
Iugoslavi 77 (0.860%) 311 (3.025%) 14 (0.121%)
Muntenegreni 118 (1.148%) 99 (0.853%)
Albanezi 18 (0.175%) 18 (0.155%)
Sloveni 1 (0.010%) 1 (0.009%)
Macedoneni 1 (0.009%)

Oameni notabili[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Rezultate oficiale din cartea Compoziția etnică a populației din Bosnia și Herțegovina, după comune și așezări. recensământul din 1991, Zavod za statistic Bosne i Hercegovine - Bilten nr.234, Sarajevo 1991.
  1. ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Aleksandar Stipčević (1977). The Illyrians: history and culture. Noyes Press. p. 108. ISBN 978-0-8155-5052-5.
  3. ^ чај-вода и нич-добра
  4. ^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1971, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
  5. ^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1981, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
  6. ^ „Recensământul populației Iugoslaviei din 1991” (în sârbă). 
  7. ^ Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba

Vezi și[modificare | modificare sursă]