Mrkonjić Grad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Mrkonjić Grad
(sârbă: Мркоњић Град)
—  Oraș  —
Mrkonjić Grad
Mrkonjić Grad
Stemă
Stemă
Mrkonjić Grad se află în Bosnia
Mrkonjić Grad
Mrkonjić Grad
Mrkonjić Grad (Bosnia)
Poziția geografică
Coordonate: 44°25′N 17°05′E / 44.417°N 17.083°E44°25′N 17°05′E / 44.417°N 17.083°E

ȚarăBosnia şi Herţegovina Bosnia și Herțegovina
Entitate federalăRepublica Srpska

Guvernare
 - PrimarDivna Aničić (SNSD)

Suprafață
 - Municipiu677.43 km²
Altitudine572 m.d.m.

Populație (2013)
 - Municipiu18.136 locuitori
 - Urbană7,017

Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal70260
Prefix telefonic050

Localități înfrățite
 - PanciovaSerbia

Prezență online
Site oficial
GeoNames Modificați la Wikidata
Facebook Places Modificați la Wikidata

Mrkonjić Grad (sârbă: Мркоњић Град; croată și bosniacă: Mrkonjić Grad) este un oraș și sediul municipiului Mrkonjić Grad care se află în nord-vestul Bosniei și Herțegovinei. După recensământ din 2013. în Bosnia și Herțegovina, în orașul acest a trăit 7.017 locuitori din care majoritatea etnică sunt sârbi[1]

Clima și geografia[modificare | modificare sursă]

În municipiu există mult râurilor din cui mai mare şi important e râul Vrbas de pe foto

Orașul este situit în partul vest Bosniei și Herțegovinei denumit Bosanska Krajina și ca municipiu se învecinează cu Banja Luka la nord, cu municipiu Jezero, Kneževo și Federația Bosnia și Herțegovina la est, cu Šipovo la sud și cu Ribnik la vest.

Caracteristica elementară terenului sunt munți și carst pentru că Mrkonjic Grad se află dintre câteva munților mare ca Lisina, Dimitor, Manjača, Čemernica și Ovčara. Clima este temperat-continentală cu vara caldă și cu ierni cu zăpadă. [2]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Terenul acest a fost locuit de triburi ilire în anchitate. În Evul Mediu aici era o teritoria istorică cunoscută ca Donji Kraji său Alföld la limba maghiară. Monumenturi din timpul medieval sunt orașuri și necropole (orașuri Bočac, Sokol-grad, Prizrenac și necropole din Baljvine, Šehovci, Gustovara și Liskovica) [3]

Orașul Mrkonjić Grad este infundat în 1593 când Krzlar-aga Đukanović a construit un vakuf în locul orașului. [4]

Date demografice[modificare | modificare sursă]

Populatia așezărilor – comuna Mrkonjić Grad
Așezare 1910. 1921. 1931. 1948. 1953. 1961. 1971. 1981. 1991. 2013.
Total 20,620 27,014 29,178 31,127 30,949 30,159 29,684 26,278 16,671
1 Baljvine 1,140 333
2 Bjelajce 980 693
3 Brdo 587 548
4 Donji Baraći 524 287
5 Donji Graci 358 206
6 Gerzovo 679 256
7 Gornji Graci 926 556
8 Gustovara 428 208
9 Kopljevići 489 296
10 Kotor 443 311
11 Majdan 946 408
12 Medna 791 221
13 Mrkonjić Grad 2,249 2,770 4,089 6,602 8,422 7,915
14 Oćune 447 215
15 Orahovljani 463 263
16 Podbrdo 991 731
17 Podorugla 849 921
18 Podrašnica 1,096 733
19 Šehovci 642 251
20 Stupari 435 288
21 Trijebovo 509 211

Compoziție etnică[modificare | modificare sursă]

Populația din Mrkonjić Grad, după etnie, conform recensămintelor din 1971,[5] 1981,[6] 1991[7] și 2013[8] a fost următoarea:

Compoziție etnică – orașul Mrkonjić Grad
2013. 1991. 1981. 1971.
Total 7,915 (100,0%) 8,422 (100,0%) 6,602 (100,0%) 4,089 (100,0%)
Sârbi 5,945 (70,59%) 4,077 (61,75%) 2,156 (52,73%)
Bosniaci 1,450 (17,22%) 1,414 (21,42%) 1,419 (34,70%)
Iugoslavi 470 (5,581%) 618 (9,361%) 62 (1,516%)
Croați 454 (5,391%) 427 (6,468%) 406 (9,929%)
Alții 103 (1,223%) 19 (0,288%) 18 (0,440%)
Muntenegreni 30 (0,454%) 21 (0,514%)
Albanezi 11 (0,167%) 6 (0,147%)
Macedoneni 6 (0,091%) 1 (0,024%)


Compoziție etnică – comuna Mrkonjić Grad
2013. 1991. 1981. 1971.
Total 16,671 (100,0%) 27,395 (100,0%) 29,684 (100,0%) 30,159 (100,0%)
Sârbi 16,050 (96,27%) 21,057 (76,86%) 23,364 (78,71%) 24,990 (82,86%)
Bosniaci 375 (2,249%) 3,272 (11,94%) 3,009 (10,14%) 2,734 (9,065%)
Croați 159 (0,954%) 2,139 (7,808%) 2,290 (7,715%) 2,204 (7,308%)
Alții 87 (0,522%) 334 (1,219%) 67 (0,226%) 82 (0,272%)
Iugoslavi 593 (2,165%) 883 (2,975%) 98 (0,325%)
Muntenegreni 47 (0,158%) 38 (0,126%)
Albanezi 15 (0,051%) 11 (0,036%)
Macedoneni 8 (0,027%) 1 (0,003%)
Sloveni 1 (0,003%) 1 (0,003%)

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultate recensământului din 2013, Bosnia și Herțegovina
  2. ^ Kuštrinović N. Clima în Republika Srpska, Banja Luka 1996.
  3. ^ Ivan Lovrenovic: Mrkonjić Grad - monografija, Narodni univerzitet, Mrkonjić Grad 1973.
  4. ^ Turistički vodič Mrkonjić Grada, Udruženje za razvoj i unapređenje turizma opštine Mrkonjić Grad, 2010
  5. ^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1971, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
  6. ^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1981, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
  7. ^ „Recensământul populației Iugoslaviei din 1991” (în sârbă). 
  8. ^ Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba