Srbac
| Srbac | |
| — comună din Bosnia și Herțegovina și localitate de frontieră[*] — | |
 | |
 Srbac (Bosnia) Poziția geografică în Bosnia și Herțegovina | |
| Coordonate: 45°06′00″N 17°31′00″E / 45.1°N 17.516666666667°E | |
|---|---|
| Țară |  Bosnia și Herțegovina |
| Entitate federală |  Republika Srpska |
| Municipiu din Republica Srpska[*] | Comuna Srbac[*] |
| Suprafață | |
| - Total | 453 km² |
| Fus orar | CET (+1) |
| - Ora de vară (DST) | CEST (+1) |
| Cod poștal | 78420 |
| Prefix telefonic | 51 |
| Prezență online | |
| www.srbac-rs.com | |
Modifică date / text  | |
Srbac (în sârbă Србац) este un oraș și o comună din Republika Srpska, o entitate din statul Bosnia și Herțegovina. Se află la confluența râurilor Vrbas și Sava. Conform rezultatelor recensământului din 2013, comuna a avut o populație de 17.587 de locuitori, în timp ce orașul Srbac a avut o populație de 2.707 de locuitori.[2]
Geografie[modificare | modificare sursă]
Geografie fizica[modificare | modificare sursă]
Comuna Srbac este situată în zona în care râul Vrbas se varsă în râul Sava. Zona de izvorâre a râului Vrbas este Muntele Zec (Iepurele) aflat la aproximativ 140 de kilometri spre sud. Zona din jurul comunei Srbac este formată din pădure muntoasă la sud-est (40% din suprafața totală) și terenuri agricole la sud-vest (60% din suprafața totală). Orașul în sine a fost construit în valea Panoniei, care se află la tranziția dintre zonele montane joase și terenurile agricole plane. Lanțurile montane din sud-est se numesc Motajica, iar cel mai înalt vârf se numește Gradina, care are 652 demetri deasupra nivelului mării. Punctul cel mai de jos este de 89 de metri deasupra nivelului mării, în Vlaknica (un sat mic), de-a lungul râului Sava.
Geografia politică[modificare | modificare sursă]
Comuna Srbac este situată în partea de nord-est a Republikii Srpska la 45,5° N 17,31° E și se învecinează cu comunele Derventa, Prnjavor, Laktaši și Gradiška și are o frontieră lungă de 42 km cu Republica Croația. Comuna Srbac are o suprafață de 453 km² și este formată din 39 de așezări.
Climat[modificare | modificare sursă]
Srbac are un climat temperat-continental, cu ierni dure și veri calde. Cea mai caldă lună a anului este iulie, cu o temperatură medie de 25°C (77°F). Cea mai rece lună a anului este ianuarie, când temperaturile sunt în medie de -5°C (23°F). Precipitațiile anuale în Srbac sunt de aproximativ 875 mm. Datorită latitudinii; în Srbac ninge aproape în fiecare an. Vânturile puternice bat dinspre nord și nord-est aducând multă zăpadă.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Dovezile arheologice indică o așezare din epoca fierului existentă în regiune (Cagan). Înainte de prăbușirea Imperiului Roman de Apus, orașul a fost menționat în această zonă. Ca și în Balcani în timpul ocupației otomane, orașele au fost arse și distruse în mod constant. În zona cadastrală a Srbacului modern a existat orașul istoric Svinjar (care are sensul de „grajd de porcine”).
Epoca otomană[modificare | modificare sursă]
În timpul Războiului cel Lung (1591-1606), Ahmet Hafiz-pașa și-a mutat imensa armată din Slavonia ocupată de otomani peste râul Sava, la Svinjar, în Bosnia (1596). În timpul ocupației otomane, regiunea a făcut parte din Sangeacul Bosnia. Svinjar a fost unul dintre locurile importante ale rebelilor din Bosnia în timpul Răscoalei din Herțegovina (1875–1877) împotriva Imperiului Otoman; una dintre bătălii a avut loc aici, la 21 noiembrie 1875, într-un loc numit Srbac unde haiducii din muntele Motajica au ars și au distrus o tabără militară otomană.
Austro-Ungaria[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Svinjar a fost sub ocupație Austro-Ungară. În 1888 a fost deschisă o școală primară în Svinjar. Între anii 1899-1921, aproximativ 7.000 de polonezi și aproximativ 5.000 de ucraineni au migrat și s-au stabilit în zonă. Spre sfârșitul anului 1929 a fost deschis și un centru medical în Svinjar. La 2 noiembrie 1933, ministrul afacerilor interne al Regatului Iugoslaviei a schimbat numele orașului în Srbac.
Iugoslavia[modificare | modificare sursă]
În timpul celui de-al doilea război mondial aceste ținuturi au fost invadate frecvent de toate părțile implicate în război. În anii 1970, Srbac a cunoscut o dezvoltare rapidă odată cu deschiderea unei noi fabrici de textile și a unei fabrici de materiale de împachetare și ambalare. Cu toate acestea, creșterea economică s-a oprit în timpul Războiului Bosniac. Srbac a fost bombardat de 3 ori în timpul războiului de către forțele croate, în vara anului 1992. Nimeni nu a fost ucis în aceste 3 incidente și Srbac a suferit doar pagube minore.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Populație[modificare | modificare sursă]
Conform rezultatelor recensământului din 2013, comuna a avut 17.587 de locuitori, în timp ce orașul Srbac a avut o populație de 2.707 de locuitori.[2]
| Populația după așezare – comuna Srbac | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Așezare | 1948 | 1953 | 1961 | 1971 | 1981 | 1991 | 2013 | |
| Total | 21.226 | 22.336 | 21.840 | 17.587 | ||||
| 1 | Bajinci | 900 | 621 | |||||
| 2 | Bardača | 269 | 195 | |||||
| 3 | Brezovljani | 292 | 267 | |||||
| 4 | Brusnik | 176 | 86 | |||||
| 5 | Vlaknica | 247 | 133 | |||||
| 6 | Gaj | 5 | 3 | |||||
| 7 | Glamočani | 615 | 559 | |||||
| 8 | Gornja Lepenica | 351 | 240 | |||||
| 9 | Gornji Kladari | 392 | 316 | |||||
| 10 | Gornji Srđevići | 608 | 455 | |||||
| 11 | Donja Lepenica | 537 | 326 | |||||
| 12 | Donji Kladari | 222 | 172 | |||||
| 13 | Donji Srđevići | 393 | 302 | |||||
| 14 | Dugo Polje | 332 | 247 | |||||
| 15 | Ilićani | 207 | 124 | |||||
| 16 | Inađol | 785 | 779 | |||||
| 17 | Kaoci | 797 | 528 | |||||
| 18 | Kobaš | 1,014 | 509 | |||||
| 19 | Korovi | 534 | 317 | |||||
| 20 | Kukulje | 950 | 842 | |||||
| 21 | Lilić | 315 | 199 | |||||
| 22 | Nova Ves | 377 | 243 | |||||
| 23 | Novi Martinac | 15 | 13 | |||||
| 24 | Nožičko | 1,117 | 916 | |||||
| 25 | Povelič | 1,219 | 982 | |||||
| 26 | Pribljezi | 562 | 432 | |||||
| 27 | Razboj Župski | 481 | 312 | |||||
| 28 | Razboj Ljevčanski | 903 | 845 | |||||
| 29 | Rakovac | 36 | 6 | |||||
| 30 | Resevac | 242 | 196 | |||||
| 31 | Selište | 134 | 81 | |||||
| 32 | Seferovci | 307 | 238 | |||||
| 33 | Sitneši | 1,207 | 871 | |||||
| 34 | Sitneši Mali | 490 | 314 | |||||
| 35 | Srbac | 573 | 492 | 789 | 1.437 | 2.442 | 3.043 | 2.707 |
| 36 | Srbac Selo | 824 | 822 | |||||
| 37 | Stari Martinac | 452 | 323 | |||||
| 38 | Ćukali | 380 | 308 | |||||
| 39 | Crnaja | 110 | 104 | |||||
Compoziție etnică[modificare | modificare sursă]
| Compoziție etnică - orașul Srbac | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 2013[2] | 1991[3] | 1981[4] | 1971[5] | ||||
| Total | 2.707 (100,0%) | 3.043 (100,0%) | 2.442 (100,0%) | 1.437 (100,0%) | |||
| Sârbi | 2.605 (85,61%) | 1.840 (75,35%) | 1.285 (89,42%) | ||||
| Iugoslavi | 209 (6.868%) | 394 (16,13%) | 10 (0,696%) | ||||
| Alții | 124 (4.075%) | 71 (2.907%) | 28 (1.949%) | ||||
| Croați | 54 (1.775%) | 65 (2.662%) | 46 (3.201%) | ||||
| Bosniaci | 51 (1.676%) | 33 (1.351%) | 39 (2.714%) | ||||
| Muntenegreni | 29 (1.188%) | 22 (1.531%) | |||||
| Macedoneni | 7 (0,287%) | 2 (0,139%) | |||||
| Albanezi | 3 (0,123%) | ||||||
| Romi | 4 (0,278%) | ||||||
| Sloveni | 1 (0,070%) | ||||||
| Compoziție etnică - comuna Srbac | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 2013. | 1991. | 1981. | 1971. | ||||
| Total | 17.587 (100,0%) | 21.840 (100,0%) | 22.336 (100,0%) | 21.226 (100,0%) | |||
| Sârbi | 16.630 (94,56%) | 19.382 (88,75%) | 19.175 (85,85%) | 19.469 (91,72%) | |||
| Bosniaci | 417 (2.371%) | 940 (4.304%) | 800 (3.582%) | 1 018 (4.796%) | |||
| Alții | 409 (2.326%) | 567 (2.596%) | 557 (2.494%) | 454 (2.139%) | |||
| Croați | 131 (0,745%) | 140 (0,641%) | 172 (0,770%) | 203 (0,956%) | |||
| Iugoslavi | 811 (3.713%) | 1 543 (6.908%) | 34 (0,160%) | ||||
| Muntenegreni | 57 (0,255%) | 27 (0,127%) | |||||
| Albanezi | 12 (0,054%) | 5 (0,024%) | |||||
| Macedoneni | 11 (0,049%) | 4 (0,019%) | |||||
| Sloveni | 6 (0,027%) | 8 (0,038%) | |||||
| Romi | 3 (0,013%) | 4 (0,019%) | |||||
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba
- ^ „Recensământul populației Iugoslaviei din 1991” (în sârbă).
- ^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1981, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
- ^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1971, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
