Novo Goražde

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Novo Goražde
—  Municipiu din Republica Srpska[*]  —
Novo Goražde (Bosnia)
Poziția geografică în Bosnia și Herțegovina
Coordonate: 43°41′33″N 19°05′33″E ({{PAGENAME}}) / 43.6925°N 19.0925°E

ȚarăFlag of Bosnia and Herzegovina.svg Bosnia și Herțegovina
Entitate federalăFlag of the Republika Srpska.svg Republika Srpska

Reședință Kopači[*][[Kopači (sat din Bosnia și Herțegovina)|​]]

Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Prefix telefonic58

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția localității Novo Goražde
Poziția localității Novo Goražde

Novo Goražde (în sârbă Ново Горажде, „Noul Goražde”) este o comună situată în Republica Srpska, o entitate din statul modern Bosnia și Herțegovina. Centrul său este satul Kopači.[2] Conform recensământului din 2013, comuna a avut o populație de 3.117 locuitori, iar satul Kopači a avut 146 de locuitori.[3]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Goražde a fost menționat în 1379 ca centru comercial și așezare urbană, cu legături de comerț cu caravana cu Dubrovnik. A fost menționat ca oraș deschis în 1444. Cetatea medievală Samobor construită de marele duce Stjepan Vukčić Kosača s-a aflat în comună. Ducele Sfântului Sava Stjepan Vukčić a construit Biserica Sf. Gheorghe situată în Donja Sopotnica.

În perioada 1519-1523, tipografia din Goražde a funcționat în Novo Goražde, fiind a doua cea mai veche din Balcani.[4] A fost finanțată și administrată de Božidar Ljubavić, cunoscut și ca Božidar Goraždanin, acesta a fost un comerciant important din Goražde. Fiul său, Teodor Ljubavić, ieromonah la Mănăstirea Mileševa, a coordonat și supravegheat activitatea de tipărire.[5]

Calea ferată est-bosniacă de la Sarajevo la Uvac⁠(d) și Vardište⁠(d) a fost construită prin Ustiprača în timpul stăpânirii austro-ungare. Numele gării în acel moment a fost Ustiprača-Goražde. Construcția liniei a început în 1903. A fost finalizată în 1906, cu un ecartament de 760 mm. Cu un cost de 75 de milioane de coroane din aur, aproximativ 450 de mii de coroane din aur pe kilometru, a fost una dintre cele mai scumpe căi ferate din lume construite până atunci. Linii noi au fost construite de la Uvac la Priboj și de la Vardište la Belgrad în 1928. În 1939, gara Ustiprača a devenit o stație de cale ferată către Sarajevo, Belgrad și Foča, după ce a fost construită o linie de ramificație de la Ustiprača la Foča. Întreaga linie a fost închisă în 1978 și apoi demontată.[6][7]

Războiul din Bosnia[modificare | modificare sursă]

Moscheea din Goražde

Din 1992 până în 1995, în timpul războiului din Bosnia, Goražde a fost una dintre cele șase enclave bosniace, împreună cu Srebrenica și Žepa⁠(d), înconjurate și asediate de armata sârbă bosniacă. În aprilie 1993 a fost transformată într-o zonă sigură a Organizației Națiunilor Unite, în care ONU trebuia să descurajeze atacurile asupra populației civile.[8] Între 30 martie și 23 aprilie 1994, sârbii au lansat o ofensivă majoră împotriva orașului. După atacurile aeriene împotriva tancurilor și avanposturilor sârbe și un ultimatum NATO, forțele sârbe au acceptat să-și retragă artileria și vehiculele blindate la 20 km depărtare față de oraș.[9] În 1995, a fost din nou vizat de sârbii bosniaci, care au ignorat ultimatumul și au lansat un atac asupra posturilor de pază ale ONU. Aproximativ 350 de militari ai ONU au fost luați ostatici, dar oamenii rămași de la Royal Welch Fusiliers, care erau deja staționați acolo și trupele bosniace de consolidare au împiedicat sârbii bosniaci să preia orașul. A evitat soarta orașului Srebrenica, unde sârbii bosniaci au continuat atacul și masacrul după prima încercare eșuată.[10]

După Acordul de la Dayton, a fost stabilit un coridor sanitar între Goražde și Federație.

În 1994, comuna a fost creată prin împărțirea comunei preexistente Goražde între Republica Srpska și Federația Bosniei și Herțegovinei prin Acordul de la Dayton. Denumirea inițială a comunei a fost Srpsko Goražde („Goražde sârbesc”),[11] dar în 2004 numele a fost declarat neconstituțional și a fost temporar schimbat în Ustiprača. Numele actual a fost adoptat un an mai târziu, în 2005.[12]

Demografie[modificare | modificare sursă]

Cetatea Samobor
Gara Ustiprača după inaugurarea din 1906
Râul Drina în Ustiprača
Intrare rutieră către Novo Goražde
Biserica Sfântul Gheorghe din satul Sopotnica, fondată de ducele Sfântului Sava Stjepan Vukčić Kosača unde a funcționat tipografia din Goražde
Cimitirul din Novo Goražde

Populația după așezare[modificare | modificare sursă]

Așezare Populație

(recensământul din 2013)[13]

Populație

(recensământul din 1991)[14]

Bašabulići 9 70
Blagojevići 0 13
Bogdanići 27 65
Borak Brdo 39 22
Borova 0 31
Bošanje 0 25
Bučje 23 90
Donje Selo 5 18
Dragolji 8 0
Dragovići 12 55
Džuha 1 21
Gojčevići 14 48
Gradac 82 145
Hajradinovići 2 13
Hladila 51 93
Hrid 9 24
Hrušanj 15 0
Hubjeri 80 80
Jabuka 5 20
Kanlići 25 20
Karauzovići 9 32
Karovići 2 114
Kopači 146 230
Kostenik 24 58
Krašići 40 91
Ljeskovik 0 20
Mašići 251 294
Milanovići 0 0
Nevorići 23 107
Novakovići 2 105
Odžak 7 71
Podhomara 0 56
Podkozara Donja 157 256
Podkozara Gornja 92 136
Podmeljine 0 30
Pribjenovići 18 34
Prolaz 2 20
Pršeši 11 26
Radići 0 0
Radijevići 2 41
Radmilovići 0 42
Rusanj 19 36
Seoca 7 28
Slatina 357 390
Sopotnica 488 268
Surovi 2 13
Šovšići 0 14
Šućurići 0 0
Trebeševo 0 29
Uhotići 0 5
Ustiprača 278 498
Vlahovići 33 76
Zakalje 33 64
Zapljevac 43 128
Zemegresi 3 41
Zidine 556 276
Zorlaci 15 41
Žigovi 12 29
Žitovo 0 15
Živojevići 11 34
Žuželo 37 114
Total 3,117 4,715

Compoziție etnică[modificare | modificare sursă]

Etnie Populația

(Recensământul din 2013) [15]

Populația

(Recensământul din 1991)

Total 3.117 (100,0%) 4.715 (100,0%)
Bosniaci 1.459 (46,8%) 3.614 (76,6%)
Croați 2 (0,1%) 4 (0,1%)
Sârbi 1.618 (51,9%) 1.020 (21,6%)
Alții 38 (1,2%) 77 (1,6%)

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Ministry of Administration and Local Self-governance (decembrie 2009). „Populated places in Republika Srpska (Article 38. Municipality of Novo Goražde)”. Republic of Srpska Government. Accesat în . 
  3. ^ „BiH 2013 Census”. Accesat în . 
  4. ^ „ИСТОРИЈАТ ОПШТИНЕ”. Општина Ново Горажде. Accesat în . 
  5. ^ Kajmaković, Zdravko⁠(d) (1982). „Ćirilica kod Srba i Muslimana u osmansko doba”. În Alija Isaković⁠(d); Milosav Popadić. Pisana riječ u Bosni i Hercegovini: od najstarijih vremena do 1918. godine () ()[The Written Word in Bosnia and Herzegovina: From Earliest Times up to 1918] (în sârbă). Sarajevo: Oslobođenje; Banja Luka: Glas
  6. ^ "Uskotračne željeznice - Grafikoni" [Narrow-gauge railways - Graphs]. zeljeznice.net (in Croatian). Retrieved 18 September 2016.
  7. ^ "Narrow-gauge railway in Višegrad". visegradturizam.com. Tourist organization of Višegrad. Archived from the original on 17 September 2016. Retrieved 18 September 2016.
  8. ^ Sophie Haspeslagh. „The Bosnian 'Safe Havens' (PDF). Beyondtractabiliity.org. Accesat în . 
  9. ^ Regan Richard (1996). Just war: principles and cases. CUA Press, p. 203. ISBN: 0-8132-0856-4
  10. ^ „Fusiliers' battle to save Bosnians”. BBC. . 
  11. ^ Heleta, Slavko. „Političke zavrzlame oko Novog Goražda”. Politika Online. Accesat în . 
  12. ^ „Old place names in B&H” (în bosniacă). . Accesat în . 
  13. ^ „BiH Novo Goražde - 2013 Census”. Accesat în . 
  14. ^ „BiH Novo Goražde - 1991 Census”. Accesat în . 
  15. ^ „BiH Novo Goražde - Analysis”. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]