Rogatica

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Rogatica
—  localitate[*] și local administrative entity[*]  —
Rogatica
Rogatica
Rogatica (Bosnia)
Poziția geografică în Bosnia și Herțegovina
Coordonate: 43°47′56″N 19°00′13″E / 43.798888888889°N 19.003611111111°E

ȚarăFlag of Bosnia and Herzegovina.svg Bosnia și Herțegovina
Entitate federalăFlag of the Republika Srpska.svg Republika Srpska
Municipiu din Republica Srpska[*]Rogatica Municipality[*]

Altitudine525 m.d.m.

Fus orarUTC+1
Cod poștal73220

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Ambarcațiuni pe râul Drina
Localitățile din comuna Rogatica

Rogatica (în sârbă Рогатица) este un oraș și o comună în estul Republicii Srpska, o entitate din Bosnia și Herțegovina. În 2013, comuna avea o populație de 10.723 de locuitori, în timp ce orașul Rogatica avea o populație de 6.855 de locuitori.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Până la sosirea slavilor în zona Rogatica au trăit iliri, romani și avari.[1] Monumentele descoperite datate din preistorie, ruine și movile, demonstrează că cele mai vechi așezări umane din regiunea Rogatica datează cu mult înainte de era noastră. Rogatica prin poziția sa aparține zonei mai largi a culturii Glasinac. Datorită cercetărilor arheologice efectuate la Rogatica (Osovo, Gučevo, Plješivica, Zagorica, Rusanović, Planje, Brezije), se știe că o civilizație a existat în zona localității Glasinac. Cea mai veche așezare din acea perioadă a fost situată pe Graz, un deal lângă Rakitnica.[2]

Odată cu sosirea romanilor în zonă, s-a fondat o așezare cu trăsături ale civilizației romane. Tot ceea ce se știe despre acest oraș este cunoscut din urmele sale arheologice și epigrafice de la Rogatica și din împrejurimile sale. Materiale de construcție romane au fost găsite în tot orașul, din cartierul Toplik până la spital. De-a lungul pârâului Toplik, a fost construit un drum roman.[3]

După căderea Imperiului Roman în 476, slavii au început să se stabilească în prima jumătate a secolului al VII-lea.

Faptul că Rogatica a fost dens populată în Evul Mediu este indicat prin prezența necropolelor cu pietre de mormânt în 88 de situri, în total peste 2628 de pietre de mormânt stećci. În documentele Arhivelor de la Dubrovnik numele Rogatica a fost menționat pentru prima dată în 1425, într-o tranzacție comercială a unei caravane care călătorește din Dubrovnik.[4] Se știe, de asemenea, din diverse documente că Rogatica a fost centrul unui crescător de vite bogat în secolul al XIV-lea. În timpul domniei regelui Tvrtko I al Bosniei Kotromanić(1353-1391) Rogatica a fost asociată cu fortul Borac și cu stăpânii săi feudali Radenovic. Turcii au ocupat fortul Borac în 1466, iar peste cinci ani l-au abandonat. Cu toate acestea Imperiul Otoman a cucerit Bosnia medievală și au transformat orașele în zone cu stil oriental. Austro-Ungaria a ocupat Bosnia, din mâinile otomanilor, în 1878. Noile autorități de ocupație au preluat Sarajevo, ultima rezistență a turcilor contra Austro-Ungariei a avut loc la Glasinac la 21 septembrie, după ce rebelii au fost înfrânți, austro-ungurii au intrat în Rogatica fără luptă, a doua zi pe 22 septembrie 1878. Noua administrație a început construcția unei ferme de cai arabi la Borik în 1903 pentru nevoile armatei austro-ungare. În 1905, a fost construit sistemul de alimentare cu apă al orașului și rețeaua de canalizare în 1908. Linia de exploatare forestieră a fost construită în perioada 1902-1906.

Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, autoritățile austro-ungare au început execuțiile în masă ale populației sârbe din Bosnia, în Romanija și în Rogatica.

În timpul luptelor din estul Bosniei, Rogatica a fost eliberată de trupele sârbe ale Regatului Muntenegrului.[5] În septembrie și octombrie, au avut loc lupte grele între armata Muntenegrului ajutată de forțe ale Regatului Serbiei și armata austriacă, atacurile austriece fiind respinse cu pierderi grele.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Rogatica este situat în partea de sud-est a Bosniei. Este situat într-un bazin de-a lungul malului stâng și drept al râului Rakitnica și se află la o altitudine de 525 de metri. Bazinul său din nord-vest este delimitat de dealul Lun, iar de la est și sud-est de dealurile Red, Tmor și Zasada. Rogatica este centrul bazinului râului Rakitnica și al cursului mijlociu al râului Prača. Spre la est Rogatica se întinde spre zona care duce până la râul Zepa și râul Drina la Slap, în timp ce spre nord-vest, zona sa se extinde până la Han Stjenica și Glasinac.

Peștera Govjestica

Această zonă este predominant muntoasă. Din întreaga suprafață a comunei Rogatica, care acoperă 66.437 ha, 20% din teren are 500 m înălțime, în timp ce 80% este un teren montan între 800 și 1900 m înălțime.

În această zonă, în valea râului Prača, există și peșteri faimoase: Mračna pećina (Peștera Întunecată)[6] și Govjestica.[7]

Temperatura medie anuală este de 11°C. Temperatura maximă în iulie atinge 35°C, iar cea minimă în ianuarie ajunge până la -28°C. Precipitațiile anuale variază între 700 și 800 mm în orașul propriu-zis, în timp ce în munții învecinati urcă până la 1 500 mm.

Comunele învecinate cu Rogatica sunt: Goražde, Rudo, Višegrad, Srebrenica, Vlasenica, Han Pijesak, Sokolac și Pale.

Date demografice[modificare | modificare sursă]

Populație[modificare | modificare sursă]

Populația localităților din comuna Rogatica
Localitate 1971 1981 1991 2013
Total 25.501 23.771 21.812 10.723
1 Pljesevica 454 426
2 Rogatica 4.792 6.496 8.916 6.855
3 Seljani 474 276

Compoziție etnică[modificare | modificare sursă]

Populația din Rogatica, după etnie, conform recensămintelor din 1971,[8] 1981,[9] 1991[10] și 2013[11] a fost următoarea:

Compoziția etnică a orașului Rogatica
2013 1991 1981 1971
Total 6.855 (100,0%) 8.916 (100,0%) 6.496 (100,0%) 4.792 (100,0%)
Bosniaci 5.681 (63,72%) 3.855 (59,34%) 3.172 (66,19%)
Sârbi 2.971 (33,32%) 1.998 (30,76%) 1.524 (31,80%)
Iugoslavi 140 (1,570%) 584 (8,990%) 41 (0,856%)
Alții 108 (1,211%) 9 (0,139%) 17 (0,355%)
Croați 16 (0,179%) 21 (0,323%) 25 (0,522%)
Muntenegreni 15 (0,231%) 10 (0,209%)
Albanezi 9 (0,139%) 2 (0,042%)
Sloveni 4 (0,062%) 1 (0,021%)
Macedoneni 1 (0,015%)
Compoziție etnică a comunei Rogatica
2013 1991 1981 1971
Total 10.723 (100,0%) 21 978 (100,0%) 23.771 (100,0%) 25.501 (100,0%)
Sârbi 9.527 (88,85%) 8.391 (38,18%) 8.877 (37,34%) 10.208 (40,03%)
Bosniaci 1.117 (10,42%) 13.209 (60,10%) 14.020 (58,98%) 15.096 (59,20%)
Alții 60 (0,560%) 173 (0,787%) 31 (0,130%) 66 (0,259%)
Croați 19 (0,177%) 19 (0,086%) 32 (0,135%) 45 (0,176%)
Iugoslavi 186 (0,846%) 762 (3.206%) 62 (0,243%)
Muntenegreni 22 (0,093%) 17 (0,067%)
Albanezi 20 (0,084%) 4 (0,016%)
Sloveni 5 (0,021%) 1 (0,004%)
Macedoneni 2 (0,008%) 2 (0,008%)

Economie[modificare | modificare sursă]

Următorul tabel oferă o previzualizare a numărului total de persoane înregistrate angajate în persoane juridice pe activitatea lor principală (în 2018):[12]

Activitate Total
Agricultură, silvicultură și pescuit 255
Minerit si cariere -
de fabricație 363
Alimentare cu energie electrică, gaz, abur și aer condiționat 69
Rezerva de apa; activități de canalizare, gestionare și remediere a deșeurilor 65
Constructie 30
Comerț cu ridicata și cu amănuntul, reparații de autovehicule și motociclete 346
Transport și depozitare 48
Cazare și servicii alimentare 71
Informatie si comunicare 15
Activități financiare și de asigurare 25
Activități imobiliare -
Activități profesionale, științifice și tehnice 22
Activități de servicii administrative și de asistență 6
Administrație publică și apărare; securitate socială obligatorie 180
Educație 149
Sănătate umană și activități de muncă socială 104
Arte, divertisment și recreere 26
Alte activități de servicii 29
Total 1.803

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Kemal Mešić, sportiv
  • Muhamed Mustafić, jucător de handbal
  • Ibrahim Šehić, portarul fotbalului
  • Mersad Selimbegović, jucător de fotbal
  • Nezir Škaljić, al treilea primar al orașului Sarajevo (1899–1905)
  • Safet Zec, pictor

Mențiuni literare[modificare | modificare sursă]

Scriitorul sârb bosniac Ivo Andrić menționează în romanul E un pod pe Drina… (1945) că orașul Rogatica era în epoca medievală un târg cu oameni plini de bani și zgârciți, care umblau prost îmbrăcați și posaci de parcă ar fi fost niște cerșetori.[13]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Aleksandar Stipčević (1977). The Illyrians: history and culture. Noyes Press. p. 108. ISBN 978-0-8155-5052-5.
  2. ^ HISTORIJA AUTARIJATA - Salmedin Mesihović, Sarajevo 2014
  3. ^ Bosna i Hercegovina u antičko doba (Bosnia și Herțegovina în vechime) - Ivo Bojanovski, Akadenija nauka i umjetnosti Bosne i Hercegovine (Academia de Științe și Arte din Bosnia și Herțegovina), 1988
  4. ^ (15. august 1425.), Državni arhiv u Dubrovniku, Diversa Cancellariae, Svezak XLIII, Folija 180v-181. în latină: Clapaç Stanchovich promisit et se obligauit super se et omnia sua Andree Petri de Babalio deferre cum equis et animalibus suis ex Ragusio usque ad loco qui dicitur Rogatiçe in Bosna supra Boraç aut usque ad locum qui dicitur Glasinaç ad ecclesiam qua ibi est prout voluint et precepit Radivoi Bogulinovich qui iturus est cum ipsis salmas, salmas undecim pannorum et mercantiarum ... yperperorum quinque grossorum sex pro qualibet salma ... Et Pocraiaç Milichievich super se et bona sua se obligauit ad predicta simul cum dicto Clapaç
  5. ^ Ziarul Politica, nr. 3.812 din duminică, 27 septembrie 1914
  6. ^ Jasminko Mulaomerović -Zbornik radova -Čovjek i krš Međugorje 2011-Speleoturizam: regija vs. Bosna i Hercegovina
  7. ^ Vijesti iz Rogatice
  8. ^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1971, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
  9. ^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1981, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
  10. ^ „Recensământul populației Iugoslaviei din 1991” (în sârbă). 
  11. ^ Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba
  12. ^ „Cities and Municipalities of Republika Srpska” (PDF). rzs.rs.ba. Republika Srspka Institute of Statistics. . Accesat în . 
  13. ^ Ivo Andrić, E un pod pe Drina…, Editura Polirom, Iași, 2018, p. 15.

Legături externe[modificare | modificare sursă]