Sari la conținut

Rezervația naturală Stanii Clițului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Stanii Clițului
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Imagine din rezervație
Imagine din rezervație
Harta locului unde se află Stanii Clițului
Harta locului unde se află Stanii Clițului
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția Județul Sălaj
 România
Cel mai apropiat orașJibou
Coordonate47°17′23″N 23°25′25″E () / 47.28972°N 23.42361°E[1]
Suprafață16 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2000

Stanii Clițului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip peisagistic), situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Băbeni.[2]

Rezervația naturală se află în partea nordică a județului Sălaj și cea sud-vestică a satului Cliț (pe aria cuprinsă între pâraiele Valea Clițului și Ruginoasa, în abruptul malului stâng al Someșului), în imediata apropiere a drumului județean (DJ109E) ce străbate localitatea.

Din punct de vedere geologic, dealul „Stanii Clițului” prezintă un perete stâncos (stane)[3], constituit din rocă sedimentară alcătuită din gresii (atribuite oligocenului superior), cu intercalații de argile roșii și inserții de cărbune brun.

Rezervația peisagistică Stanii Clițului a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[4] și se întinde pe o suprafață de 16 hectare.[5].

Aria naturală încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Someșan, reprezintă un abrupt stâncos, acoperit în partea superioară cu vegetație de arbori și arbusti, ce adăpostește în culmi o viguroasă populație de plante cu flori, din specia Calluna vulgaris (iarbă neagră).

Flora rezervației are în componență o gamă diversă de arbori, arbusti, ierburi și flori cu specii corespunzătoare Văii Someșului și nordului Dealurilor de Vest.

Iarbă neagră (Calluna vulgaris)

Specii arboricole: gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), mesteacăn (din specia Betula verrucosa), tei pucios (Tilia cordata), plop tremurător (Populus tremula), scoruș (Sorbus aucuparia, alun (Corylus avellana), crușin (Rhamnus frangula L.), merișor (Vaccinum vitis idaea), lemnul bobului (Cytisus nigricans), afin (Vaccinium myrtillus L.)[6].

La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice din speciile: , drob (Cytisus albus), iarbă neagră (Calluna vulgaris)[7], pătrunjel de câmp (Paucedanum oreoselinum)[8], plămânărică (Pulmonaria officinalis), vinariță (Asperula odorata), sânișoară (Sanicula europaea), păștiță (Anemone nemerosa), frag (Fragaria vesca), brebenei (Corydalis solida), ciclamen (Cyclamen purpurascens), rostopască (Chelidonium majus), talpa gâștii (Leonurus cardiaca), tătăneasă (Symphytum officinale), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), țintaură (Centaurium umbellatum), viorele (Scilla bifolia) sau măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella).

Monumente și atracții turistice

[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica „Sf. Maria” din Letca

Căi de acces

[modificare | modificare sursă]
  • Drumul național DN1H Jibou - Var - Surduc, înainte de a trece podul peste Someș, se urmează în dreapta drumul județean (DJ109E) spre Cliț.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Reportaje

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Stanii Clițului - Rezervație naturală; accesat la 10 februarie 2014
  2. ^ ProtectedPlanet.net - Stanii Clițului - delimitarea ariei protejate
  3. ^ Dexonline.ro - definiție stană (stane, stani), accesat la 3 mai 2012
  4. ^ Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 28 aprilie 2012
  5. ^ A.P.M Sălaj - Lista ariilor protejate de interes național[nefuncțională]
  6. ^ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 28 aprilie 2012
  7. ^ Specia floristică de iarbă neagră mai este cunoscută și sub denumirea de mărtăloagă sau iarbă mare
  8. ^ În alte zone ale țării pătrunjelul de câmp este cunoscut sub denumirea populară de chimionul porcului

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]