Republica Socialistă Federativă Iugoslavia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia
Iugoslavia
Socijalistička Federativna Republika Jugoslavija
Социјалистичка Федеративна Република Југославија
Socialistična Federativna Republika Jugoslavija
 – 
DrapelStemă
DrapelStemă
Deviză națională
Bratstvo i jedinstvo
„Frăție și Unitate”
Imn național
Hej Slaveni
„Hei Slavi”
Localizare
Localizare
Localizare
CapitalăBelgrad
Limbăsârbocroată, macedoneană, slovenă și albaneză
ReligieCreștinism (cetățenii) și Ateism (politicienii)
Guvernare
Formă de guvernarestat socialist
Președinte 
 - 1945-1953Ivan Ribar
 - 1953-1980Iosip Broz Tito
 - 1991Stjepan Mesić (ultimul)
Prim Ministru 
 - 1945 - 1953Iosip Broz Tito (primul)
 - 1989 - 1991Ante Marković (ultimul)
LegislativParlamentul Iugoslaviei
Istorie
Epoca istoricăRăzboiul Rece
Proclamare
Destrămare
Date statistice
Suprafață 
 - 255.804 km²
Populație 
 - est.23.724.919 loc.
     Densitate92,7 loc./km²
Economie
MonedăDinar iugoslav

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost o entitate iugoslavă care a existat din a doua jumătate a celui de-Al Doilea Război Mondial (1943) până la dizolvarea acesteia în 1992 (de facto dizolvat în 1991 cu niciun lider reprezentând-o), în perioada Războaielor iugoslave. A fost un stat socialist și o federație alcătuită din Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Kosovo și Slovenia. În 1992, cele două republici care au rămas în cadrul federației, Serbia și Muntenegru, au format Republica Federală Iugoslavia, care nu a fost recunoscută ca fiind succesoarea de drept a RSFI de liderii internaționali.

Formată din rămășițele Regatului Iugoslavia, țara a fost proclamată în 1943, și numită Republica Federală Iugoslavia. În 1943, a fost renumită în Republica Federativă Populară Iugoslavia[1] iar în 1963 în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. În limbile regionale, acest ultim nume a fost:

Sub conducerea lui Iosip Broz Tito, Iugoslavia a urmărit o politică de neutralitate în perioada Războiului Rece și a devenit una din membrele fondatoare ale Mișcării de Nealiniere.

Revoltele etnice naționaliste în anii 1980 și 1990 din RSFI a inițiat o sciziune între numeroasele etnii, care au dus în cele din urmă la căderea țării pe fronturi etnice care erau urmate de războaie cu discriminări etnice și numeroase drepturi umane încălcate. Colapsul Iugoslaviei și războaiele care au urmat au lăsat relațiile încordate între statele succesoare și numeroase grade de xenofobie care există în special între grupurile etnice care s-au luptat reciproc în Războaiele iugoslave.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ sh „Proclamarea Constituției Republicii Federative Populare Iugoslavia”. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]