Râul Nera

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Râul Nera
—  Codul râului: VI.1  —
Nera

Nera
Date geografice
Zonă de izvorâre Munții Semenic
Emisar Dunărea
Date hidrologice
Bazin de recepție 1240 km²
Lungimea cursului de apă 124 km
Debit mediu 13,2 m³/s
Date generale
Țări traversate România: Județul Caraș-Severin
Serbia, Voivodina
Afluenți de stânga Nerganița,
Prigor,
Rudăria,
Bănia,
Valea Mare,
Șopotu,
Bârzu,
Boinița,
Răchita,
Ogașu Rogozului,
Ogașu Babei,
Ogașu Mare,
Haimeliug,
Ogașu Porcului,
Ulmu Mic,
Ulmu Mare,
Ogașu Porcariului,
Padina Bașchii,
Zgârcea
Șușara,
Fântâna Seacă
Afluenți de dreapta Nergana,
Coșava,
Hiclișag
Ciurezu,
Miniș,
Lighidia,
Agriș,
Lăpușnicu,
Oreștica,
Moceriș,
Ducin,
Bresnic,
Arsa,
Meliugel,
Ogașu Alunilor,
Radovanu,
Valea Rea,
Padina Seacă,
Lindina,
Beu
Principalele localități traversate Borlovenii Noi,
Borlovenii Vechi,
Prilipeț,
Dalboșeț,
Bârz,
Șopotu Nou,
Driștie,
Sasca Română,
Sasca Montană

Nera (sârbă: Nera sau Нера, maghiară: Néra) este un râu de 124 km lungime din România și Serbia.

România[modificare | modificare sursă]

Nera izvorăște din Munții Semenic, în estul Banatului, la sud de orașul Reșița, în teritoriul comunei Prigor județul Caraș-Severin, fiind formată la confluența a două brațe Nergana și Nerganița. Curge drept spre sud de la vârful Piatra Goznei, de unde izvorăște. La satul Borlovenii Vechi, se întoarce către sud-vest, primind ca afluent principal pe Prigor apoi pe Rudăria, și trecând pe lângă numeroase sate, printre care Patas, Prilipeț, Dalboșeț și Moceriș, până ce ajunge la Șopotu Nou unde se întoarce către nord-vest, intrând în Cheile Nerei. Trece apoi pe lângă satele Sasca Română, Sasca Montană, Slatina-Nera, Bogodint și Naidăș de unde devine râu de graniță între România și Serbia, pentru 21,9 km.

Râu de graniță[modificare | modificare sursă]

În secțiunea de graniță, Nera curge prin depresiunea Biserica Albă (Belocrkvanska kotlina; chirilică: Белоцркванска котлина). Printre așezările de pe malul ei se numără Lescovița, Zlatița și Socol pe malul românesc, în timp ce pe cel sârb există un singur sat situat chiar pe râu, Kusić, mai multe așezări aflându-se în vecinătatea apei: Kaluđerovo, orașul Biserica Albă, Vračev Gaj și Banatska Palanka. La Vračev Gaj, râul se întoarce către sud și se varsă în Dunăre, în apropiere de satul Stara Palanka.

În ultima secțiune, are 20-40 m lățime, adâncime variabilă, și, cum albia e formată în principal din pietrișuri, formează limanuri cu ape tulburi. Gura de vărsare este o destinație populară printre amatorii de pescuit.

Nera drenează o suprafață de 1.240 km², aparținând bazinului hidrografic al Dunării, și nu este navigabilă.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Mala Prosvetina Enciklopedija, A treia ediție (1985); Prosveta; ISBN 86-07-00001-2
  • Jovan Đ. Marković (1990): Enciklopedijski geografski leksikon Jugoslavije; Svjetlost-Sarajevo; ISBN 86-01-02651-6

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Delta Nerei