Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol.
Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.
Numele de Stânca lui Ioan, provine probabil de la mina Ioan, unde germanii, înainte de creștinare, aveau obiceiul să aducă jertfe (libații) zeilor, în timpul solstițiului de vară și iarnă. După creștinare, obiceiul s-a transformat în binecuvântarea lui Ioan Botezătorul a corăbiilor de pe Dunăre. Prin secolul XVIII s-a construit o capelă în care se află statuia lui Ioan Nepomuk patronul corăbierilor. Există câteva legende cu Stânca lui Ioan. Una din legende spune că diavolul ar fi vrut să stăvilească Dunărea, cu această stâncă, pentru a inunda Engelhartszell an der Donau. Altă legendă povestește că sub stâncă locuiește zâna Iza care, asemănător legendei Loreley, ademenea cu cântecul ei corăbierii, care naufragiau.
de Herbert Böck: Der Bau des Donaukraftwerks Jochenstein. Nachdruck. In: Österreichische Wasserwirtschaft. Jg. 8, Wien 1956.
de Andreas Scheidleder, Günter Eisenkölb, Gabriela Vincze, Helga Lindinger, Franko Humer, Claudia Schramm, Elisabeth Stadler (Mitarb.), Umweltbundesamt; Bundesministerium für Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft, Sektion VII/1 (Hrsg.): Planungsraum Donau bis Jochenstein. (doc, eionet.eu.int). Planungsraum Donau unterhalb Jochenstein. Einzugsgebiet Donau (incl. Elbe). In: Ergebnisbericht. Projekt Bestandsaufnahme gemäß Artikel 3 und 5 WRRL, Erstellung von Karten, Tabellen und Texten; Arbeitspaket Lage und Grenzen der Grundwasserkörper (inkl. WGEV Messnetz). Teil B, Wien Februar 2005 (Kurztitel WRRL-Karten BMLFUW-UW.3.2.5/0008-VII/2/2004, doc, eionet.eu.int, abgerufen am 9. Oktober 2010).
.jpg)
