Râul Váh

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Râul Váh
—  Codul râului:   —
Rieka Vah - Piestany.jpg
Date geografice
Zonă de izvorâre Tatra Mică
Cotă la izvor 664 m.d.m.
Emisar Dunărea
Cotă la vărsare 106 m.d.m.
Punct de vărsare în Dunăre, la Komárno
Diferență de altitudine 558 m
Date hidrologice
Bazin de recepție 10.640 km²
Lungimea cursului de apă 403 km
Debit mediu 152 m³/s
Date generale
Țări traversate Slovacia
Localizare Slovacia

Râul Váh (în germană Waag, maghiară Vág / Wágh) este, după Dunăre și Tisa, cel mai lung râu din Slovacia (390 km sau 403 km). Își are izvoarele în Slovacia Centrală, în Tatra Mică și Tatra Mare. Râul Váh izvorăște la Liptovský Hrádok prin confluența lui Biely Váh (română Vahul alb) cu Čierny Váh (română Vahul negru), cursul său străbătând câmpii largi și defileuri înguste din regiuni muntoase, după care face un semicerc larg și se varsă în Dunăre, în apropiere de Komárno, la est de Bratislava.

Curs[modificare | modificare sursă]

După formare, râul Váh curge spre vest, străbate barajul de la Liptau (lângă Liptovský Mikuláš) și trece pe lângă Ružomberok (Rosenberg), continuându-și drumul spre orașul Martin. După Strečno, face o curbură spre Žilina, trece pe lângă cetățile din regiunea Trenčín, spre Nové Mesto nad Váhom și localitatea balneară Piešťany, ajungând în Câmpia slovacă a Dunării. Se varsă la Komarno în Dunărea Mică (ramura de nord a Dunării) după ce a traversat Trnava și a primit apele afluentului Nitra.

Râul Váh este navigabil pe cursul său inferior, în timp ce cursul superior rapid era folosit în trecut la transportul buștenilor cu ajutorul plutelor. Barajele construite de-a lungul cusrsului servesc nu numai la producerea de curent electric, ci și la prevenirea inundațiilor. Astăzi, plutele sunt folosite numai în scop turistic, pe cursul superior al râului, între lacul de acumulare Liptovská Mara (de lângă Liptovský Mikuláš) și Žilina.