Liman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Limanele nord-pontice în nord-vestul Mării Negre.

Limanul, din punct de vedere geografic, este în mod specific și precis o lagună cel mai adesea salmastră, formată prin inundarea unei văi și prin aluvionarea unui cordon litoral de-a curmezișul acesteia (în română grind sau perisip, în greacă: αμμογλώσσα – limbă de nisip, în rusă: коса – kosa), grind cel mai adesea străpuns de o portiță (în limba greacă: στόμα – stoma, adică gură, în rusă: бухтabuhta, idem) care leagă limanul de larg.

Ca urmare, prin definiție limanul este situat la ieșirea unui curs de apă dulce spre mare (de regulă, sau spre Dunăre) și este legat de acestea printr-o portiță sau printr-o circulație de apă uneori subterană, prin grind. Circulația se poate inversa: în cazul revărsării râului afluent, limanul se scurge spre mare (ori Dunăre); în caz de secetă, de revărsare a Dunării sau de furtună marină, limanul primește apă. În ambele cazuri, joacă rolul de bazin de compensare și rezervor natural. Aceste caracteristici deosebesc limanul atât de un lac, cât și de celelalte tipuri de lagune.[1]

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Marele liman al gurilor Dunării acum 6.000 ani, după Grigore Antipa: la apus de grindurile Jibrieni, Letea, Caraorman, Crasnicol și Perișor s-a format delta fluvială, la răsărit de ele delta maritimă.

În limba greacă: λιμένας – limenas, înseamnă golf sau port. În limba turcă s-a preluat sub forma Liman. Ca urmare a extinderii otomane la vestul și nordul Mării Negre, denumirea s-a extins la lagunele și lacurile ce puteau adăposti corăbii. Cu ajungerea rușilor la nordul Mării Negre termenul a fost preluat și în rusă : лиман – liman.

Clasificări[modificare | modificare sursă]

Tipuri de limane[modificare | modificare sursă]

Dimensiuni[modificare | modificare sursă]

Unele limane pot avea dimensiuni mari (limanul Razelm: 394,30 km²; complexul lagunar înconjurător în întregime: 731 km²) dar altele sunt mult mai mici (Tașaul, Techirghiol, Tatlageac...).

Localizare[modificare | modificare sursă]

Limanele sunt situate pe coasta vestică și nordică a Mării Negre și pe cursul inferior al Dunării de-o parte și de alta a deltei Dunării. Exemple : limanele Dobrogene, limanul Varna în Bulgaria sau limanul Nistrului în Ucraina. În România comunistă cuvântul liman a fost considerat învechit de unii comentatori care nu cunoșteau bine terminologia geografică, astfel că în locul său se folosește impropriu cuvântul lac (de exemplu Lacul Razim, mai ales de când portița i-a fost artificial închisă) și s-au generalizat expresii precum Complexul Razelm-Sinoe (cuvântul complex era foarte la modă în perioada comunistă, fiind intens folosit atât pentru formațiuni naturale, cât și în industrie, arhitectură, urbanism, muzeologie ș.a.m.d.)[2].

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Mihai Ielenicz (coord.): Dicționar de geografie fizică, ed. Corint, București, 1999

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Grigore Antipa : Marea Neagră, Academia Română, București, 1941, pp. 55-64 ; Petre Gâștescu și Romulus Știucă, Delta Dunării, CD-Press, București 2008, ISBN 978-973-1860-98-9, pp. 32-37 și 84.
  2. ^ Petre Gâștescu, Vasile Sencu : Împărăția limanelor (prefață de Geo Dumitrescu), ed. Meridiane, București, 1968.