Paul Chinezu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Pavel Chinezul)
Salt la: Navigare, căutare
Paul Chinezu

Paul Chinezul, uneori Pavel Cneazul, menționat în documentele vremii Paulo de Kynys - Comes Temesiensis, în maghiară Kinizsi Pál, (n. 1432 - d. 1494) a fost un comandant în armata regelui Ungariei, Matia Corvin, și comite de Timișoara. Numele "Chinezul" poate sa fie derivat prin etimologie populară din titlul de cneaz (cuvint de origine slavona), probabil deținut de tatăl său (în maghiară cneaz devine kenéz), de unde s-a ajuns la chinezul, înapoi, în română). Traducerea exactă a numelui său ar fi aceea de Paul Cneazul sau, în genitiv, Paul al Cneazului (Pál Kinizsi) [dar alte legende contrazic acestea, sustinind ca tatal sau ar fi fost morar].

Origine[modificare | modificare sursă]

Portretul lui Pavel Chinezu, autor: Aurelian Scorobete Troi

Pavel Chinezul s-a născut în jurul anului 1432, asupra locului nașterii sale circulând o mulțime de variante. Mai mulți istorici au susținut că era născut în Banat, dar problema originii sale nu e clarificată pe deplin. Legenda atribuie denumirea comunei Satchinez de numele lui Pavel Chinezul, ar fi locuit acolo. Tradiția locală (neconfirmata prin sapaturi) spune că aici s-ar fi aflat și o cetate a acestuia, pe locul unde astăzi se mai află o movilă numită „Gomila”, și că nu departe de fosta cetate ar fi existat moara lui Pavel Chinezul, în locul care se numește „Cotul Morii”. Љубомир Степанов (Lubomir Stepanov), in lucrarea Срби у Кнезу (Sîrbi și Knezi), sustine ca familia era de origine sîrbă, și că avea numele de Brankovici. După alte legende, se mai spune ca turcii i-au ars casa, i-au jefuit gospodăria. Pavel a copilărit muncind din greu și a devenit extrem de voinic. S-a făcut morar ; i-a mers vestea că avea atâta putere, încât ridica piatra de moară cu ușurință. Pentru primele trei decenii ale vieții sale lipsesc mărturiile documentare, numele său fiind amintit cu prilejul unei întâlniri avute cu tânărul rege Matia, pe la începutul domniei acestuia. În anul 1480 s-a căsătorit cu Benigna, fiica vărului și tovarășului său de arme Blasius Magyar (Balázs Magyar).

Cariera militară[modificare | modificare sursă]

Bustul lui Paul Chinezul în gara Şibot, Alba (1929)

La început simplu oștean în oastea regală, Pavel Chinezul a ajuns un adevărat maestru în mânuirea armelor, tradiția consemnând mai multe fapte de bravură ale acestuia în numeroasele lupte purtate de regele Matia Corvin. Prima atestare documentară referitoare la participarea lui Pavel Chinezul la campaniile regale și numirea sa, pentru o scurtă perioadă, în funcția de comite de Maramureș datează din 1467, după care a dobândit și un statut social înfloritor, fiind răsplătit cu generozitate de rege pentru faptele sale de arme.

În 1478, Pavel Chinezul a fost numit comite de Timiș și căpitan general al armatei regatului Ungariei, atât ca urmare a dorinței acestuia de a lupta împotriva turcilor, cât și pentru a întări sistemul defensiv dunărean, tot mai slăbit în urma atacurilor otomane din ce în ce mai dese. În cei 16 ani în care a ocupat această funcție, s-a consolidat atât potențialul economic al Banatului, cât și importanța militară a regiunii.

Un eveniment celebru și glorios în cariera sa este bătălia din anul 1479 de la Câmpul Pâinii, de lângă Orăștie, unde Pavel Chinezul, aflat în fruntea trupelor bănățene, a repurtat o victorie decisivă împotriva turcilor.

O armată turcească intră în Transilvania pe 9 octombrie, pe lângă Câlnic, condusă de beii Ali Kodsha și Skender (Ali Michaloglu și Skander după alte surse). Numărul forțelor otomane era în jur de 20.000 soldați. Armata turcească era însoțită de un corp de infanterie din Țara Românească, numărând 1-2.000 de infanteriști conduși de Basarab cel Tânăr-Țepeluș. La 13 octombrie Ali Kodsha își așază tabăra pe Câmpul Pâinii, undeva între Șibot și Orăștie. Armata transilvăneană era condusă de István Báthory, Pavel Chinezul, despotul sârb Vuk Branković, și Basarab Laiotă cel Bătrân, fiind apreciată la 12.000 până la 15.000 oameni. Bătălia principală a avut loc într-o locație aflată între Șibot și Orăștie. Pierderile turcești au fost foarte mari, câteva mii de turci au murit împreună cu o mie de soldați munteni. Cei câțiva turci care au reușit să fugă s-au refugiat în munți unde au fost omorâți de populația locală. O legendă populară spune că după luptă, s-a încins între soldații creștini un ospăț mare, la care Pavel a jucat bătuta, ținând la fiecare subțioară câte un turc, iar pe al treilea în dinți.

În amintirea victoriei împotriva turcilor, Ștefan Bathory a ridicat o capelă lângă comuna Aurel Vlaicu.

În 1482 papa Sixt al IV-lea i-a recunoscut meritele pentru ctitorirea bisericii din localitatea Nagyvázsony, Ungaria, pe care o primise ca donație încă din 1472, acordându-i iertarea tuturor păcatelor. Tot aici a ridicat și un castel, localitatea devenind una din reședințele sale preferate, alături de Timișoara.

A câștigat mai multe bătălii împotriva turcilor, care au adus Banatului o perioadă de liniște. În urma unor incursiuni ulterioare ale turcilor din ultimii ani ai vieții sale, sunt cunoscute torturile cumplite la care prizonierii musulmani au fost supuși în pivnițele castelului din Timișoara, care au stârnit groaza în rândul turcilor.

Nagyvázsony - Castelul lui Paul Chinezul
Nagyvázsony - Mănăstirea Paulită

S-a stins din viață în anul 1494 la 24 noiembrie, în timpul unei campanii pe râul Sava, când a fost nevoit să se oprească la castelul Sf. Clement, în urma rănilor suferite în timpul asediului cetății Szendrõ-Smederevo, în Serbia de azi. Corpul neînsuflețit a fost transportat la posesiunea sa de la Nagyvázsony și înmormântat în mănăstirea pe care a ctitorit-o.În anul 1708 mormântul i-a fost profanat, sustrăgându-i-se armura, coiful și paloșul, obiecte ce aveau să reapară mai târziu, ele fiind adăpostite în prezent la Muzeul Național al Ungariei.

Monumente dedicate lui Paul Cneazul[modificare | modificare sursă]

  • Statuia lui Pavel Cneazul apare în ansamblul monumental închinat lui Matei Corvin, de la Cluj-Napoca.

Statuia ecvestră a lui Matei și grupul statuar sînt din bronz și au fost realizate de János Fadrusz. Descoperirea festivă a ansamblului Monumental Matia Corvin din Cluj a avut loc în 12 octombrie 1902. Soclul grupului statuar reproduce un bastion al cetății pe zidul căruia se află statuia ecvestră a regelui Matei Corvin. Acesta primește omagiul celor mai importanți patru dregători ai săi. În partea stângă -stând față în față cu statuia- prima se ridică silueta căruntă a lui Blasiu Magyar (Balázs Magyar), călit în lupte, comandantul de oști îndrăgit de rege. Următorul este înfățișat vărul său Pavel Cneazul (Kinizsi Pál) comandantul învingător al turcilor, comite de Timiș. În partea dreaptă, este Ștefan Zápolya (Zápolya altfel Szapolyai István), nadorul (al doilea om în stat) Ungariei, bunicul viitorului rege al Ungariei, Szapolyai (Zápolyai) János. Și, în fine, Ștefan Báthory (Báthory István) voievod ardelean, personaj despre care se spune că este un autoportret al sculptorului.

Paul Chinezul în cultura contemporană[modificare | modificare sursă]

În 1910, este înființată echipa de fotbal Chinezul Timișoara, al cărei denumire este inspirată de personalitatea lui Pavel Chinezu.

În 1974 formația Phoenix din Timișoara înregistrează discul Mugur de fluier care conține și o piesă - Index de piese#P ce-l are ca personaj principal pe Pavel Cneazul.

De dată mai recentă, trebuie amintită și trupa Noi din Banat (www.noidinbanat.ro), tot din Timișoara, care pe albumul său "Tempo Poli" a dedicat o piesă personalității lui Pavel Cneazul.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioan Hațegan, Pavel Chinezu, 1994, Helicon Timișoara, ISBN 973-9159-83-4
  • Puky Andor: A Kinizsi család Abaúj- és Bihar-megyében, Turul, 1891.
  • Németh Gábor: Adatok Nagy-Vázsony történetéből, Veszprém, 1901.
  • Rácz Béla: Kinizsi Pál, Veszprém,1940.
  • Éri István: A nagyvázsonyi Kinizsi Vár, Veszprém, 1957.
  • Zákonyi Ferenc: Nagyvázsony, Győr, 1977.
  • Vázsonyi Varga Béla: Kinizsi Pál Veszprém, 1988.
  • Tatay Sándor: Kinizsi Pál (Ifjúsági r.) Budapest.

Legături externe[modificare | modificare sursă]