Palazzo dei Camerlenghi

45°26′18″N 12°20′09″E (Palazzo dei Camerlenghi) / 45.438341°N 12.335823°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Palazzo dei Camerlenghi, cu Podul Rialto vizibil pe stânga.

Palazzo dei Camerlenghi este un palat renascentist din Veneția (nordul Italiei), situat în sestiere (districtul) San Polo. Fațada sa principală se află la Canal Grande, în apropiere de Podul Rialto.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Palatul a fost construit în perioada 1525-1528 după proiectul lui Guglielmo dei Gri, care a fost inspirat de stilul lui Mauro Codussi și Pietro Lombardo. El a fost sediul mai multor magistrați financiare, inclusiv Camerlenghi de la care și-a luat numele, consulii comerciali și supra-consulii comerciali. Datorită acestor funcționalități, etajul inferior a fost folosit ca închisoare pentru datornici: situarea sa în apropiere de aglomeratul pod Rialto servea ca un avertisment pentru cei care treceau pe acolo.

Palatul găzduiește în prezent sediul regional al Curții de Conturi a Italiei.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Palatul are un plan pentagonal care urmează malul Canal Grande, cu trei etaje. El are ferestre înalte cu cintru, împărțite de coloane false și decorate cu frize. Clădirea era placată mai demult cu dale policrome de marmură și porfir, acum pierdute.

Datorită tradiției venețiene potrivit căreia, la părăsirea unei funcții, un magistrat trebuia să lase un tablou cu tematică religioasă și un portret din perioada în care a lucrat acolo, Palazzo dei Camerlenghi adăpostește astăzi numeroase opere de artă. Acestea au fost dispersate în timpul ocupației franceze; unele s-au întors la Veneția, în cea mai mare parte la Gallerie dell'Accademia.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • M. Brusegan. La grande guida dei monumenti di Venezia - Newton & Compton Ed., Roma 2005; ISBN 88-541-0475-2.
  • E. e W. Eleodori. Il Canal Grande. Palazzi e Famiglie – Corbo e Fiore Editori, II ed., Venezia 2007; ISBN 88-7086-057-4.
  • Guida d'Italia – Venezia. 3a ed. Milano, Touring Editore, 2007. ISBN 978-88-365-4347-2.
  • Giuseppe Tassini. Curiosità Veneziane. Venezia, Filippi Ed., 2001.
  • Brusegan, Marcello (). I palazzi di Venezia. Newton Compton. pp. 108–109. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]