Olimpiadele de Șah
Aspect
| Olimpiadele de Șah | |
| Sport | |
|---|---|
| Confederație | Federația Internațională de Șah |
| Înființat(ă) în | 1924 |
| Data începerii | |
| Modifică date / text | |
Olimpiada de Șah este considerată ca cea mai însemnată competiție a jocului de șah pe echipe. Olimpiada a fost organizată pentru prima oară în 1926 de FIDE, sub numele de Tournament of Nations. Competiția a avut loc cu unele excepții, la fiecare doi ani.
Olimpiada a fost dominată de maeștri de șah sovietici iar ulterior de rusi, ei au reușit să realizeze în total 24 de victorii. Echipa de șah germană a atins cele mau bune rezultate în 1939 în Buenos Aires și în anul 2000 în Istanbul. Pe când echipele Romăniei au ocupat cele mai bune locuri în 1926 la Budapesta, locul 3, în 1978 la Buenos Aires locul 6 și în 1984 la Salonic locul 5. Naționala Moldovei a obținut lucul 6 în 2022.[1]
-
România - China (1988)
-
Podiumul Olimpiadei din 2018
Clasamentul pe locurile 1–6
[modificare | modificare sursă]Feminin
[modificare | modificare sursă]| An | Localitate | Loc 1 | Pct. | Loc 2 | Pct. | Loc 3 | Pct. | Loc 4 | Pct. | Loc 5 | Pct. | Loc 6 | Pct. |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1957 | Emmen | URSS | 10,5 | România | 10,5 | RDG | 10,0 | Ungaria | 8,5 | Bulgaria | 8,0 | Iugoslavia | 7,5 |
| 1963 | Split | URSS | 25,0 | Iugoslavia | 24,5 | RDG | 21,0 | România | 18,5 | Bulgaria | 17,5 | Ungaria | 17,0 |
| 1966 | Oberhausen | URSS | 22,0 | România | 20.5 | RDG | 17,0 | Iugoslavia | 16,5 | Țările de Jos | 16,0 | Ungaria | 15,0 |
| 1969 | Lublin | URSS | 26,0 | Ungaria | 20,5 | Cehoslovacia | 19,0 | Iugoslavia | 18,5 | Bulgaria | 17,5 | RDG | 17,0 |
| 1972 | Skopje | URSS | 11,5 | România | 8,0 | Ungaria | 8,0 | Bulgaria | 7,5 | Cehoslovacia | 7,0 | RFG | 5,5 |
| 1974 | Medellín | URSS | 13,5 | România | 13,5 | Bulgaria | 13,0 | Ungaria | 13,0 | Țările de Jos | 9,5 | Cehoslovacia | 9,0 |
| 1976 | Haifa | Israel | 17,0 | Anglia | 11,5 | Spania | 11,5 | SUA | 10,5 | Țările de Jos | 9,5 | RFG | 9,0 |
| 1978 | Buenos Aires | URSS | 16,0 | Ungaria | 11,0 | RFG | 11,0 | Iugoslavia | 11,0 | Polonia | 10,5 | Spania | 8,5 |
| 1980 | Valletta | URSS | 32,5 | Ungaria | 32,0 | Polonia | 26,5 | România | 26,0 | China | 24,0 | RFG | 24,0 |
| 1982 | Lucerna | URSS | 33,0 | România | 30,0 | Ungaria | 26,0 | Polonia | 25,5 | China | 24,5 | RFG | 24,5 |
| 1984 | Salonic | URSS | 32,0 | Bulgaria | 27,5 | România | 27,0 | RFG | 26,0 | China | 26,0 | Ungaria | 25,0 |
| 1986 | Dubai | URSS | 33,5 | Ungaria | 29,0 | România | 28,0 | China | 28,0 | Iugoslavia | 25,5 | RFG | 25,0 |
| 1988 | Salonic | Ungaria | 33,0 | URSS | 32,5 | Iugoslavia | 28,0 | China | 27,0 | Bulgaria | 25,0 | Grecia | 24,0 |
| 1990 | Novi Sad | Ungaria | 35,0 | URSS | 35,0 | China | 29,0 | Bulgaria | 26,0 | Iugoslavia | 25,0 | SUA | 24,5 |
| 1992 | Manila | Georgia | 30,5 | Ucraina | 29,0 | China | 28,5 | Ungaria | 26,5 | Rusia | 26,0 | România | 25,0 |
| 1994 | Moscova | Georgia | 32,0 | Ungaria | 31,0 | China | 27,0 | România | 27,0 | Ucraina | 25,0 | Estonia | 24,5 |
| 1996 | Erevan | Georgia | 30,0 | China | 28,5 | Rusia | 28,5 | Ucraina | 26,5 | Ungaria | 26,0 | România | 25,5 |
| 1998 | Elista | China | 29,0 | Rusia | 27,0 | Georgia | 27,0 | Țările de Jos | 23,5 | Bulgaria | 23,5 | România | 23,0 |
| 2000 | Istanbul | China | 32,0 | Georgia | 31,0 | Rusia | 28,5 | Ucraina | 27,0 | Iugoslavia | 26,0 | Țările de Jos | 25,5 |
| 2002 | Bled | China | 29,5 | Rusia | 29,0 | Polonia | 28,0 | Georgia | 27,5 | Ungaria | 25,5 | Ucraina | 25,5 |
| 2004 | Calvià | China | 31,0 | SUA | 28,0 | Rusia | 27,5 | Georgia | 27,5 | Franța | 25,5 | Ungaria | 25,0 |
| 2006 | Torino | Ucraina | 29,5 | Rusia | 28,0 | China | 27,5 | SUA | 24,5 | Ungaria | 24,5 | Georgia | 24,5 |
| 2008 | Dresda | Georgia | 18 / 411,5 | Ucraina | 18 / 406,5 | SUA | 17 / 390,5 | Rusia | 17 / 367,0 | Polonia | 17 / 364,5 | Armenia | 16 / 353,0 |
| 2010 | Hantî-Mansiisk | Rusia | 22 / 439,5 | China | 18 / 386,5 | Georgia | 16 / 384,0 | Cuba | 16 / 348,5 | SUA | 16 / 336,5 | Polonia | 16 / 336,0 |
| 2012 | Istanbul | Rusia | 19 / 450,0 | China | 19 / 416,0 | Ucraina | 18 / 408,5 | India | 17 / 336,0 | România | 16 / 313,5 | Armenia | 16 / 313,0 |
| 2014 | Tromsø | Rusia | 20 / 420,5 | China | 18 / 406,0 | Ucraina | 18 / 383,0 | Georgia | 17 / 390,0 | Armenia | 17 / 350,5 | Kazahstan | 17 / 320,0 |
| 2016 | Baku | China | 20 / 416,0 | Polonia | 17 / 427,5 | Ucraina | 17 / 404,5 | Rusia | 16 / 380,5 | India | 16 / 342,5 | SUA | 16 / 332,5 |
| 2018 | Batumi | China | 18 / 407,0 | Ucraina | 18 / 395,5 | Georgia | 17 / 375,0 | Rusia | 16 / 379,5 | Ungaria | 16 / 372,0 | Armenia | 16 / 366,0 |
| 2022 | Chennai | Ucraina | 18 / 413,5 | Georgia | 18 / 392 | India | 17 / 396,5 | SUA | 17 / 390 | Kazahstan | 17 / 252 | Polonia | 16 / 396 |
| 2024 | Budapesta | India | 19 / 432 | Kazahstan | 18 / 351 | SUA | 17 / 418 | Spania | 17 / 402 | Armenia | 17 / 391 | Georgia | 17 / 388 |
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Echipa masculină a R. Moldova a obținut locul 6 la Olimpiada Mondială de Șah, Ziarul de Gardă, 9 august 2022
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Olimpiadele de Șah la Wikimedia Commons- en Chess Olympiads la olimpbase.org