Mlaștina Büdös - Sântimbru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Mlaștina Büdös - Sântimbru
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Harta locului unde se află Mlaștina Büdös - Sântimbru
Harta locului unde se află Mlaștina Büdös - Sântimbru
Localizarea rezervației pe harta țării
PozițiaActual Harghita county CoA.pngJudețul Harghita
 România
Cel mai apropiat orașMiercurea Ciuc
Coordonate46°16′20″N 25°45′41″E / 46.27222°N 25.76139°E46.27222°N 25.76139°E / 46.27222; 25.76139 ()46°16′20″N 25°45′41″E / 46.27222°N 25.76139°E46.27222°N 25.76139°E / 46.27222; 25.76139 ()
Suprafață3 ha
Înființare1995, declarat în 2000

Mlaștina Büdös - Sântimbru este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita[1].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în extremitatea sudică a județului Harghita (în versantul estic al Munților Harghitei, la o altitudine de 1.200 m), pe teritoriul administrativ al comunei Sântimbru, în imediata apropiere de drumul județean DJ132D, care leagă localitatea Sâncrăieni de satul Sântimbru-Băi.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Bumbăcăriță (Eriophorum vaginatum)

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate[2] și se întinde pe o suprafață de 3 ha. Aceasta reprezintă areal cu două tipuri de mlaștini: una eutrofă (cu sol bogat în materii nutritive) din care debușează ape minerale cu miros intens (sulfuros) și una oligotrofică (cu sol sărac în nutrienți).

Flora este una specifică turbăriilor; având în componență elemente vegetale protejate (la nivel european) prin Directiva 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[3]; printre care: bumbăcărița (Eriophorum vaginatum) și câteva specii de rogozri din familia Cyperaceae (Carex acutiformis și Carex rostata).

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]