Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la Biserica Ortodoxă din Republica Moldova, biserică ce aparține de Patriarhia Moscovei. Pentru alte sensuri, vedeți Biserica Ortodoxă din Moldova (dezambiguizare).
Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău, sediul Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove (Patriarhia Moscovei)

Biserica Ortodoxă din Moldova (BOM) este o biserică ortodoxă cu drept de autoadministrare, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei. Din anul 1989 întâistătător al acestei biserici este mitropolitul Vladimir Cantarean, care poartă titlul de Mitropolit al Chișinăului și al întregii Moldove. Scaunul mitropolitan al Bisericii Ortodoxe din Moldova se află la Chișinău, iar catedrala mitropolitană este Catedrala Nașterea Domnului din Chișinău. Mitropolia este compusă din 6 eparhii și 3 vicariate: Episcopia de Chișinău, Arhiepiscopia de Tiraspol și Dubăsari, Episcopia de Cahul și Comrat, Episcopia de Ungheni și Nisporeni, Episcopia de Bălți și Fălești, Episcopia de Edineț și Briceni, Vicariatul de Soroca, Vicariatul de Orhei și Vicariatul de Căpriana.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Se crede că creștinismul ortodox a fost pentru prima dată adus în România și Moldova de Apostolul Andrei. În 1391, Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, care avea jurisdicție asupra regiunii, a ales un mitropolit anume pentru Mitropolia Moldovei. Începând cu secolul al XV-lea, acest mitropolit a fost ales de Biserica autocefală din Ohrid, dar, după desființarea acesteia, a revenit la jurisdicția Bisericii din Constantinopol. În acest timp, în secolul al XVII-lea, Metropolia Moldovei a trecut de la folosirea limbii slavone la limba română.

În 1812, jumătatea estică a Moldovei (redenumită Basarabia) a fost anexată de Imperiul Rus, care a plasat bisericile ortodoxe pe acest teritoriu sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse. În 1813, a fost înființată Episcopia de Chișinău și Hotin, sub arhiepiscopul român Gavriil Bănulescu-Bodoni. După 1821, statul și biserica rusă au început o politică de centralizare și rusificare, care includea impunerea limbii slavone în loc de limba română ca limbă liturgică și toți arhiepiscopii ruși.[1][2]Cu toate acestea, preoții nativi continuă să slujească în parohiile rurale (care acoperă majoritatea populației moldovenești); deoarece cei mai mulți nu au vorbit în limba rusă, încercările de a înființa un seminar rusesc au eșuat, iar clerul rural a devenit din ce în ce mai izolat de conducerea bisericii. În consecință, după 1867, autoritățile bisericești au început să folosească atât publicațiile moldovenești cât și cele ruse în publicațiile lor, iar în 1905 a existat o inițiativă de scurtă durată pentru a face limba moldovenească limba de învățământ.[3]

Episcopat[modificare | modificare sursă]

Întâistătător: membru permanent al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, Mitropolitul Chișinăului și al întregii Moldove Vladimir Cantarean

  • Arhiepiscopul de Tiraspol și Dubăsari Savva Volkov
  • Înaltpreasfințitul Arhiepiscop de Cahul și Comrat Anatolie Botnari
  • Înaltpreasfințitul Arhiepiscop de Ungheni și Nisporeni Petru Musteață
  • Înaltpreasfințitul Arhiepiscop de Bălți și Fălești Marchel Mihăescu
  • Înaltpreasfințitul Arhiepiscop de Edineț și Briceni Nicodim Vulpe
  • Vicar al Mitropoliei Chișinăului și al Întregii Moldove, Preasfințitul episcop de Soroca, Ioan Moșneguțu
  • Vicar al Mitropoliei Chișinăului și al Întregii Moldove, Preasfințitul episcop de Orhei, Siluan Șalari
  • Vicar al Mitropoliei Chișinăului și al Întregii Moldove, Preasfințitul episcop de Căpriana, Filaret Cuzmin

Critici[modificare | modificare sursă]

BOM a fost criticată pentru susținerea cauzei pro-ruse și pentru atitudinea anti-europeană și anti-românească, precum și despre BOR invers.[4] De asemenea canonicitatea acesteia este pusă la îndoială de ierarhii BOR, pe motivul că Mitropolia Basarabiei a fost desființată cu forța de autoritățile sovietice iar Patriarhia Moscovei fiind avantajată de situație, a creat eparhii și a instalat episcopi moscoviți aici.[5][6]

Eparhii[modificare | modificare sursă]

Biserica Ortodoxă din Moldova (Patriarhia Moscovei)

Biserica Ortodoxă din Moldova include șase eparhii și două vicariate:

  • Episcopia Chișinăului
  • Episcopia de la Tiraspol și Dubăsari
  • Episcopia Cahul și Comrat
  • Episcopia Edineț și Briceni
  • Episcopia Ungheni și Nisporeni
  • Episcopia Bălți și Fălești
  • Vicariatul de Soroca
  • Vicariatul de Orhei
  • Vicariatul de Căpriana

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ John Anthony McGuckin (). The Encyclopedia of Eastern Orthodox Christianity, 2 Volume Set. John Wiley & Sons. pp. 765–. ISBN 978-1-4443-9254-8. 
  2. ^ Viața bisericească din Basarabia sub stăpânirea rusească (1812-1918) ro
  3. ^ Keith Hitchins (). Romania. Clarendon Press. pp. 244–247. ISBN 978-0-19-822126-5. 
  4. ^ D.N. Carnevale. „A Context-Grounded Approach to Religious Freedom: The Case of Orthodoxy in the Moldovan Republic”. 
  5. ^ Republica Moldova, următoarea țintă a lui Vladimir Putin? Kremlinul folosește și Biserica pentru a influența situația, 15 septembrie 2016, Viorica Marin, Adevărul, accesat la 16 septembrie 2016
  6. ^ The New York Times: Rusia își extinde influența în Republica Moldova prin intermediul Bisericii Ortodoxe, 15 septembrie 2016, Iurii Botnarenco, Adevărul, accesat la 16 septembrie 2016

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove la Wikimedia Commons