Ludovic I al Bavariei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ludovic I
Rege al Bavariei
Ludwig I of Bavaria.jpg
Portret de Joseph Stieler, 1825
Date personale
Nume la naștere Ludwig Karl August
Născut 25 august 1786(1786-08-25)
Strasbourg, Franța
Decedat (81 de ani)
Nisa, Franța
Înmormântat St. Boniface's Abbey[*][1] Modificați la Wikidata
Părinți Maximilian I Iosif de Bavaria
Augusta Wilhelmine de Hesse-Darmstadt Modificați la Wikidata
Frați și surori Prințul Karl Theodor de Bavaria
Elisabeta Ludovica de Bavaria
Prințesa Ludovika de Bavaria
Prințesa Sofia de Bavaria
Carolina Augusta de Bavaria
Maria Anna de Bavaria
Prințesa Amalie Auguste de Bavaria
Prințesa Augusta de Bavaria Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Theresa de Saxa-Hildburghausen
Copii Maximilian al II-lea al Bavariei
Mathilde, Mare Ducesă de Hesse și de Rin
Otto, rege al Greciei
Prințesa Theodelinde a Bavariei
Luitpold, Prinț Regent al Bavariei
Arhiducesa Adelgunde de Austria-Este
Arhiducesa Hildegard de Austria
Prințesa Alexandra a Bavariei
Prințul Adalbert al Bavariei
Religie catolicism Modificați la Wikidata
Ocupație poet Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară Casa de Wittelsbach
Domnie
Domnie 13 octombrie 182520 martie 1848
Încoronare 1825
Predecesor Maximilian I al Bavariei
Succesor Maximilian al II-lea al Bavariei

Ludovic I al Bavariei (germană Ludwig I; n. 25 august 1786 – d. 29 februarie 1868) a fost rege al Bavariei, din 1825 până în 1848, când a abdicat în timpul revoluțiilor care au cuprins statele germane, în favoarea fiului său Maximilian al II-lea al Bavariei.

Mare iubitor al artelor și sprijinitor al acestora, Ludovic I al Bavariei a rămas cunoscut prin templul realizat pe malul Dunării, în apropiere de Regensburg, Walhalla, prin Galeria de frumuseți, precum și prin Gliptoteca de la München.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Ludwig Karl August, devenit Ludovic I al Bavariei, fiu al lui Maximilian I al Bavariei, pe vremea când acesta era ofițer în serviciul Franței și al Wilhelminei de Hessa-Darmstadt, l-a avut de naș de botez pe Ludovic al XVI-lea al Franței, al cărui prenume îl poartă.

De foarte tânăr a prins gustul pentru arte și a efectuat numeroase călătorii în Italia. A luat parte la războaiele napoleoniene, mai întâi în trupele lui Napoleon, după care a trecut, ca urmare a schimbării politicii tatălui său, de partea coaliției anti-franceze, în 1813.

Tatăl său, nedorind o mezalianță cu o „napoleonidă”, Ludovic I s-a căsătorit, în 1810, cu Theresa de Saxa-Hildburghausen. Festivitățile ocazionate de această căsătorie sunt la originea primului „Oktoberfest[2].

Nouă copii au rezultat din căsătoria lui Ludwig Karl August cu Theresa de Saxa-Hildburghausen:

În viața privată Ludovic a fost modest și sociabil și a fost chiar cunoscut pentru ținuta lui de multe ori ponosită. Ludovic a fost greu de auz și a avut un semn din naștere pe frunte, care a fost de multe ori ascuns în portrete.

Ludovic a avut mai multe aventuri extraconjugale și a fost unul dintre iubiții lui Lady Jane Digby, o aventurieră aristocratică engleză.

Ludovic I al Bavariei accede la putere la moartea tatălui său, în 1825 și a continuat politica de mecenat dusă pe când era prinț moștenitor. Admirator al lui Goethe, a achiziționat operele pe care acesta le apreciase în mod deosebit la palatul Bevilacqua din Verona, precum și Cap de Meduză al marchizului Rondanini, descrisă cu entuziasm în Italianische Reise[3]. În 1812, cumpărase sculpturile templului din Aphaia la Egina, descoperite cu puțin timp înainte. A reușit să cumpere Faunul Barberini[4], în perioada dispersării colecțiilor Barberini[5].

Statuia lui Ludovic I al Bavariei, la Walhalla

.

Ludovic I al Bavariei în 1860, de Joseph Albert

Pentru adăpostirea colecțiilor sale, a construit la München Gliptoteca[6], Staatliche Antikensammlungen[7] precum și Alte[8] și Neue Pinakothek[9]. A transferat la München, capitala sa, universitatea[10] situată pe atunci la Landshut. Münchenul a devenit cel mai strălucitor și cel mai important centru artistic și universitar german.

A susținut lupta grecilor pentru independență de sub ocupația otomană, fiul său Otto devenind primul rege al Greciei independente sub numele de Otto al Greciei.

Între 1816 - 1842, a ridicat, pe malul Dunării, la est de Regensburg, un templu, după modelul vechilor temple antice grecești, Walhalla, pentru onorarea personalităților de excepție, de origine germană.

După Revoluția Franceză din iulie 1830, a devenit impopular datorită politicii sale represive, precum și datorită legăturii cu metresa Lola Montez.

A abdicat la 20 martie 1848, în favoarea fiului săi Maximilian al II-lea al Bavariei.

Ludovic I al Bavariei a decedat la Nisa, în 29 februarie 1868. A fost înmormântat la Abația Sfântul Bonifaciu din München.

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Heinz Gollwitzer, Ludwig I. von Bayern. Königtum im Vormärz. Eine politische Biographie. ISBN 3-7991-6287-9.
  • Hubert Glaser, Ludwig I. von Bayern: Lebensgang und Leitbilder. In: Die Sehnsucht eines Königs. Ludwig I. von Bayern (1786–1868), die Romantik und Schloß Runkelstein. Hg. v. der Stadt Bozen, Bozen 2003, p. 119–140.
  • Rudolf Reiser, König und Dame. Ludwig I. und seine 30 Mätressen. Buchendorfer Verlag, München 1999, ISBN 3-934036-05-8.
  • Rudolf Reiser, Ohne Bacchus friert Venus. König Ludwig I. in Anekdoten. München: Buchendorfer Verlag, 2001. ISBN 3-934036-48-1
  • Golo Mann, Ludwig I. König von Bayern. ISBN 3-923657-27-7.
  • Winfried Nerdinger (Hrsg), Romantik und Restauration, Architektur in Bayern zur Zeit Ludwigs I. 1825–1848, Hugendubel, München 1987, ISBN 3-88034-309-8.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.findagrave.com/cgi-bin/fg.cgi?page=gr&GRid=22704613  Missing or empty |title= (ajutor)
  2. ^ Oktoberfest este un festival de șaisprezece zile care se desfășoară la München, în Germania. În zilele noastre, această sărbătoare a berii are loc mai cu seamă în septembrie, ea terminându-se în primul weekend al lunii octombrie.
  3. ^ În germană în text: Călătorii italiene
  4. ^ Faunul Barberini (în prezent în „Gliptoteca” din München) reprezintă un satir adormit, cu o figură anxioasă, ca în prada unor coșmaruri.
  5. ^ Familia Barberini este o celebră familie italiană florentină, originară din burgul Barberino, în Toscana, și ai cărei numeroși membri au jucat un rol important în secolul al XVII-lea.
  6. ^ Gliptoteca / Glyptoteca este un muzeu din München, care adăpostește sculpturi din antichitatea greacă și romană.
  7. ^ Colecțiile de antichități ale statului
  8. ^ Vechea Pinacotecă
  9. ^ Noua Pinacotecă
  10. ^ Ludwig-Maximilians-Universität München

Vezi și[modificare | modificare sursă]