Jane Digby

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Jane Digby, pictură de Joseph Karl Stieler, 1831

Jane Elizabeth Digby, Lady Ellenborough (3 aprilie 180711 august 1881) a fost o aristocrată engleză care a trăit o viață scandaloasă, plină de aventuri romantice. A avut patru soți și mulți iubiți, inclusiv regele Ludwig I al Bavariei, fiul său, regele Otto al Greciei, omul de stat Felix Schwarzenberg și un general albanez. A murit la Damasc, Siria, ca soție a arabului Sheikh Medjuel el Mezrab, care era cu 20 de ani mai tânăr decât ea.

Familie[modificare | modificare sursă]

Jane Elizabeth Digby s-a născut la Casa Forston, în apropiere de Minterne Magna, Dorset la 3 aprilie 1807,[1] ca fiică a amiralului Henry Digby și a Lady Jane Elizabeth născută Coke, o frumusețe recunoascută.

Tatăl ei a participat la Bătălia de la Trafalgar sub comanda amiralului Nelson în funcția de căpitan al navei HMS Africa. Bunicul matern al lui Jane Digby a fost Thomas Coke, Conte de Leicester. Pamela Churchill Harriman (nora lui Winston Churchill) a fost stră-strănepoata lui Jane Digby.

Căsătorii, scandaluri, aventuri[modificare | modificare sursă]

Jane Digby - Portret pictat în 1824 de un artist necunoscut

Considerată promiscuă pentru timpul în care a trăit, ea s-a căsătorit prima dată cu Edward Law, Conte de Ellenborough la 15 octombrie 1824. În 1842 soțul ei a va deveni Guvernator General al Indiei. La momentul căsătoriei, Jane a fost descrisă ca fiind înaltă, cu o siluetă perfectă, o față frumoasă, părul blond, ochii mari și de culoare albastru-închis și gene lungi.[2] Jane și Edward au avut un fiu, Arthur Dudley, care a murit în copilărie.

După o aventură cu vărul ei, George Anson (despre care se crede că a fost tatăl biologic al fiului ei), și cu Felix Schwarzenberg, un om se stat austriac, ea a divorțat de Lordul Ellenborough în 1830. Acest lucru a provocat un scandal considerabil la momentul respectiv; Jane a fost nevoită să părăsească Anglia și să trăiască la Paris cu Schwarzenberg. Jane a avut doi copii cu Felix: o fiică, Mathilde "Didi" (născută la 12 noiembrie 1829 și crescută de sora lui Felix), la Basel, Elveția, și un fiu, Felix, (născut în decembrie 1830), care a murit la doar câteva săptămâni după nașterea sa.

Apoi ea s-a mutat la Munchen și a devenit amanta regelui Ludwig I al Bavariei, însă a avut un fiu, Heribert, cu baronul bavarez Karl von Venningen, cu care s-a măritat în 1832 într-o căsătorie de conveniență. Heribert s-a născut la 27 ianuarie 1833 la Palermo, Sicilia unde Jane a locuit o vreme cu soțul ei.

Curând ea și-a găsit un nou iubit în contele grec Spiridon Theotokis. Venningen a aflat și l-a provocat la duel pe Theotokis, pe care l-a rănit dar, generos, și-a eliberat soția de căsătorie, a avut grijă de copiii ei și i-a rămas prieten. Jane s-a căsătorit cu Theotokis și s-au mutat în Grecia. A devenit amanata regelui Otto al Greciei, care era al doilea fiu al unuia dintre amanții ei precedenți, regele Ludwig al Bavariei. Căsătoria cu Theotokis s-a încheiat prin divorț după moartea fiului lor de 6 ani, Leonidas.

A urmat o aventură cu un erou al revoluției grecești, generalul Hristodoulos Hadzipetros.[3] L-a părăsit după ce a descoperit că a fost infidel.

Viața în Siria[modificare | modificare sursă]

La vârsta de patruzeci și șase de ani, Jane a călătorit în Orientul Mijlociu unde s-a îndrăgostit de șeicul Abdul Medjuel Mezrab (de asemenea, cunoscut sub numele de Shaikh Mijwal). Deși era cu douăzeci de ani mai tânăr decât ea,[4] cei doi s-au căsătorit sub legea musulmană iar ea și-a luat numele de Jane Elizabeth Digby el Mezrab. Mariajul a fost unul fericit și a durat până la decesul ei, 28 de ani mai târziu.

Jane a adoptat rochiile arabe, a învățat araba în plus față de cele opt limbi pe care le vorbea fluent. Jumatate din fiecare an l-a petrecut în stilul nomad, trăind în corturi din păr de capră în deșert, în timp ce în restul timpului a locuit într-o vilă palat pe care ea a construit-o la Damasc.

În ultimii ei ani s-a împrietenit cu Richard Francis Burton și cu soția acestuia, Isabel Burton, în timpul când Burton era consul britanic la Damasc, precum și cu Abd al-Kader al-Jazairi, un proeminent lider al revoluției algeriene, care trăia în exil la Damasc.

A murit de febră și dizenterie la Damasc la 11 august 1881 și a fost înmormântată la cimitirul protestant de acolo, unde mormântul ei poate fi văzut și astăzi.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Mary S Lovell A Scandalous Life page 1
  2. ^ Schmidt, page35
  3. ^ [ Γιάννης Καιροφύλλας: «Η Αθήνα και οι Αθηναίοι» (1834 – 1934), τόμος πρώτος, σελ. 46 – 47, γ΄ έκδοση, Εκδόσεις Φιλιππότη, Αθήνα, 1983.]
  4. ^ Lovell A Scandalous Life page 173

Legături externe[modificare | modificare sursă]