Leonida Neamțu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Leonida Neamțu (n. 29 august 1934, Soroca, România - d. 25 octombrie 1992) a fost un scriitor român.

Considerat, mai ales la început, scriitor de romane polițiste și de aventuri, fiind "catalogat" de unii critici ca atare, conform clișeelor vremurilor de atunci, Leonida Neamțu va da ulterior măsura realului său talent literar mai ales în romanele, nuvelele și nuveletele publicate în anii 1980 și 1990. Leonida Neamțu, face parte, alături de Radu Tudoran și Vladimir Colin, dintre cei mai puțin studiați și cei mai sub-cotați scriitori români ai secolului 20.[judecată de valoare]

Leonida Neamtu s-a nascut la Soroca – Republica Moldova, la 26 august 1934, intr-o familie de intelectuali, parintii: Vladimir si Ecaterina. In 1940 familia Neamtu se refugiaza in Romania, ajungand la Viseu, iar mai apoi la Sighet. Scoala primara o urmeaza la Viseu, iar la Sighet urmeaza in continuare liceul Dragos Voda. In anii '50 vine la Cluj unde urmeaza Facultatea de Filologie. Student fiind debuteaza cu poezie in 1952 in revista „Almanahul Literar”, condusa de poetul A.E. Baconsky.Primele volume aparute sunt volume de poezii: Cantecul constelatiei si Ochii (1960 si 1962), urmand ca din 1964 sa publice numai romane: „Toporul de argint”, „Aventura si contraaventura”, „Febra de origine necunoscuta”, „Chirie pentru speranta”, „Speranta pentru Marele Vis”, „Inotatorul ranit”, „Legenda cavalerilor absenti” – numai cateva dintre cele mai indragite titluri. Ramane redactor la „Almanahul literar”, devenit apoi „Steaua”, revista a Uniunii Scriitorilor, el insusi fiind membru al acesteia. La 27 octombrie 1991 se stinge, lasand in urma peste 30 de volume publicate, cateva manuscrise, aproape 40 de ani de contributie scriitoriceasca la revista „Steaua” si foarte multi iubitori ai stilului sau inconfundabil. “Începând cu Toporul de argint din 1964, Leonida Neamțu devine unul dintre autorii de top ai genului polițist și ai romanului de aventuri în genere. Publică, în ritm alert, volum după volum, cu tiraje de zeci de mii de exemplare, astfel încât, în 1990, când îi apare ultima carte, opera sa numără vreo treizeci de titluri. Format în ambianța revistei “Steaua”, deprinsese o mentalitate de scriitor profesionist, susținută de un talent indiscutabil. Deși circumscrisă în bună parte genului ca atare, proza sa nu este una de divertisment propriu-zisă. De la un moment dat, nici măcar convențiile canonice ale acestui tip de literatură nu le mai respectă integral. Prozatorul este în fond un fantezist ingenios, cu plăcerea ludicului, a parodicului sau a umorului absurd. Narațiunile sunt adeseori încântătoare prin nonconformismul lor ori prin referințele ironice la diverse modele livrești. Dar scrie, deopotrivă și în registru grav, cu un realism de descendență comportamentistă, gen Hemingway.”, scrie Petru Poantă despre autor.

Opera literară[modificare | modificare sursă]

Ordonate cronologic[modificare | modificare sursă]

  • Cântecul constelației 1960;
  • Ochii, Editura Tineretului, 1963;
  • Toporul de argint, Editura Tineretului, 1964;
  • Întoarcerea focului, Editura Tineretului, 1964;
  • Frumusețea pietrei nevăzute, Editura Tineretului, 1965;
  • Celălalt prezent,Editura Tineretului, 1965;
  • Acolo unde vântul rostogolește norii, 2 vol., Editura Tineretului, 1966;
  • Înotătorul rănit, Editura Tineretului, 1966;
  • Aventura și contraaventura, Editura Tineretului, 1966;
  • Febra de origine necunoscută, Editura pentru literatură, 1967;
  • Chirie pentru speranță, Editura Tineretului, 1968;
  • Terra Orr, ESPLA, 1969;
  • Știi, Lavinia, caracatițele ..., Editura Dacia, 1970;
  • Jurnalul oficial al misiunii Scorbowsky, Editura Dacia, 1971;
  • Teroare pentru Colonel, Editura Militară, 1971;
  • Moartea ca o floare de "Nu mă uita", Editura Militară, 1972;
  • Acoperiș cu demoni, Editura Militară, 1973;
  • Blondul împotriva umbrei sale, Editura Albatros, 1973;
  • Casa Isolda sau cutremurul, Editura Cartea Românească, 1973;
  • Norii de diamant, Editura Dacia, 1974;
  • Comoara locotenentului Balica, Editura Ion Creangă, 1975;
  • Speranță pentru marele vis, Editura Albatros, 1975;
  • Cînd moare inamicul cel mai bun, Editura Cartea Româneasca, 1977;
  • O meserie de premiant, Editura Dacia, 1977;
  • Narațiuni detective într-un tempo clasic, monoton, Editura Albatros, 1978;
  • La Goulue dansează cu Chocolat, Editura Dacia, 1979;
  • Speranță pentru Speranța, Editura Albatros, 1980;
  • Strania poveste a marelui joc, Editura Dacia, 1982;
  • Balada căpitanului Haag, Editura Albatros, 1984;
  • Legenda cavalerilor absenți, Editura Dacia, 1984;
  • Orhidee pentru Marifelis, Editura Dacia, 1986;
  • Curbura dublă a infinitului, Editura Junimea, 1988;
  • Deodată, inevitabilul ..., Editura Albatros, 1990;
  • Sferele Infinitului, Editura Dacia, 1990;

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Altele[modificare | modificare sursă]