Sari la conținut

Ioan Lupescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ionuț Lupescu
Informații generale
Nume complet Ioan Angelo Lupescu
Data nașterii (56 de ani)
Locul nașterii București, România
Înălțime 1,86 m
Poreclă Kaizerul[1]
Post Mijlocaș
Cluburi de juniori
Ani Club
1979-1982 Mecanică Fină București
1982-1986 Dinamo
Cluburi de seniori*
Ani Club Ap (G)
1986-1990 Dinamo 98 (11)
1990-1996 Leverkusen 184 (4)
1996-1998 M'gladbach 43 (7)
1998-2000 Dinamo 61 (14)
2000 Bursaspor 9 (2)
2000-2001 Dinamo 17 (0)
2001 Al-Hilal 5 (1)
2001-2002 Dinamo 7 (0)
Echipa națională
Ani Țară Ap (G)
1988-2000 România 74 (6)
Echipe antrenate
2004 FCM Bacău
2004 FC Brașov
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern

Ioan Angelo Lupescu (n. 9 decembrie 1968, București), cunoscut și ca Ionuț Lupescu este un fost fotbalist român care a jucat pentru echipa națională a României la Campionatele Mondiale de Fotbal din 1990 și 1994. După retragerea din activitatea de fotbalist, a încercat pentru o scurtă durată cariera de antrenor, apoi a devenit director general al Federației Române de Fotbal. Din 2012 până în 2018 a ocupat și postul de șef al Comisiei Tehnice a UEFA.[2] A demisionat la această funcție pentru a candida la președinția Federației Române de Fotbal în aprilie 2018.[3] În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a, pentru rezultatele obținute în preliminariile Campionatului European și pentru calificarea la turneul final.[4][5] Este fiul fostului mare jucător Nicolae Lupescu.

Cariera de fotbalist

[modificare | modificare sursă]

Și-a făcut junioratul la echipele Mecanică Fină București și Dinamo București. A debutat în Divizia A la vârsta de 17 ani. Primul său meci oficial a avut loc la 21 septembrie 1986, într-o victorie a lui Dinamo cu 4-1, în fața echipei SC Bacău.

După participarea cu echipa națională a României la Campionatul Mondial din 1990, a fost remarcat de echipa germană Bayer Leverkusen. Cu aceștia a câștigat Cupa Germaniei în 1993 și a ajuns în semifinalele Cupei UEFA în sezonul 1994-1995. În 1996 s-a transferat la rivala din Bundesliga Borussia Mönchengladbach. În 1998 a revenit la Dinamo alături de care a câștigat titlul de campion în 2000. După o escală în Turcia, la Bursaspor, la începutul sezonului 2000-2001, s-a reîntors la Dinamo cu care a încheiat sezonul respectiv. În octombrie 2001 a semnat un contract cu echipa saudită Al-Hilal, dar după cinci luni a revenit la Dinamo, unde și-a încheiat cariera.

Echipa națională

[modificare | modificare sursă]

Lupescu a jucat 74 de meciuri pentru reprezentativa României și a marcat 6 goluri. A debutat pe 3 februarie 1988, într-un meci împotriva echipei naționale a Israelului, câștigat de România cu 2-0. A participat la două Campionate Mondiale, în 1990 și 1994, la cel din Statele Unite făcând parte din generația care a ajuns până în sferturile de finală. A jucat de asemenea la două Campionate Europene, în 1996 și 2000. A bifat și șapte meciuri pentru echipa națională de tineret a României.

Goluri la echipa națională

[modificare | modificare sursă]
Golurile echipei României sunt trecute primele. Coloana „Scor” indică scorul după golul marcat de jucător.
# Data Stadion Adversar Scor Rezultat Competiție
1 29 august 1990 Stadionul Lujniki, Moscova, URSS Uniunea Sovietică 2–0 2–1 Meci amical
2 5 decembrie 1990 Stadionul Național, București, România San Marino 4–0 6–0 Calificări pentru EURO 1992
3 6 mai 1992 Stadionul Ghencea, București, România Insulele Feroe 5–0 7–0 Calificări pentru CM 1994
4 20 mai 1992 Stadionul Ghencea, București, România Țara Galilor 2–0 5–1 Calificări pentru CM 1994
5 20 mai 1992 Stadionul Ghencea, București, România Țara Galilor 3–0 5–1 Calificări pentru CM 1994
6 18 august 1999 Stadionul Tsirion, Limassol, Cipru Cipru 1–1 2–2 Meci amical

Cariera de antrenor

[modificare | modificare sursă]

Lupescu a obținut în 2003 licența de antrenor la Universitatea Sportivă Germană din Köln[6]. A profesat doar pentru o scurtă perioadă, pregătind pentru câteva luni echipele FCM Bacău și FC Brașov. În 2005 a devenit director general al Federației Române de Fotbal.

Dinamo București
Bayer Leverkusen

A înființat revista „Sportmagazin kicker”, care a falimentat la scurt timp de la lansarea pe piață și a fost asociat în postul de radio Total Sport FM[7].

  1. ^ Ionuț Lupescu: „Mutu și Chivu sunt la ultima campanie de calificare“, 23 martie 2011, Mugurel Dumitru, Adevărul
  2. ^ Theodor Jumătate (), „Manager pentru Mourinho » Ionuț Lupescu va conduce toate proiectele tehnice și de dezvoltare ale antrenorilor europeni”, Gsp, accesat în  
  3. ^ Theodor Jumătate (). „EXCLUSIV Răsturnare de situație: demisia lui Lupescu, lămurită de UEFA prin intermediul GSP. Iată dovada!”. Gsp. Accesat în . 
  4. ^ „DECRET privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Sportiv” (PDF). Monitorul Oficial al României Nr. 241. . p. 5. Accesat în . 
  5. ^ „Decorarea unor personalități ale fotbalului românesc”. Administrația Prezidențială. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Link”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Mihai Rusu: „Lupescu și-a bătut joc de mine!“, 9 ianuarie 2008, evz.ro, accesat la 10 iunie 2011

Legături externe

[modificare | modificare sursă]