Ialta

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ialta
Ялта
—  Oraș regional  —
Vedere panoramică spre Ialta
Vedere panoramică spre Ialta
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Ialta se află în Crimeea
{{{alt}}}
Ialta
Ialta (Crimeea)
Poziția geografică
Ialta se află în Ucraina
{{{alt}}}
Ialta
Ialta (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate:Coordonate: 44°29′56″N 34°10′11″E / 44.49889°N 34.16972°E / 44.49889; 34.1697244°29′56″N 34°10′11″E / 44.49889°N 34.16972°E / 44.49889; 34.16972

Țară Ucraina Ucraina
Regiune Crimeea

Cod KOATUU⁠(uk) 0111900000

Suprafață
 - Total 28,29 km²
Altitudine 54 m.d.m.

Populație
 - Total 78.115 (01,01,2013)[1] locuitori

Cod poștal 98600
Prefix telefonic 654

Localități înfrățite
 - Rijeka Croația
 - Galați România
 - Salsomaggiore Terme Italia
 - Acapulco Mexic
 - Nisa Franța
 - Pozzuoli Italia
 - Baden-Baden Germania
 - Batumi Georgia
 - Eilat Israel
 - Rhodes[*] Grecia
 - Margate Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord
 - Antalya Turcia

din al doilea război mondial, vezi și Conferința de la Ialta.

Ialta
(Ялта; Yalta)
Gerb Yalty.jpg

Loc-Jalta.png
Date generale
țară Ucraina Ucraina
regiune Crimeea
municipiu Ialta
coordonate 44°29′58″N, 34°9′19″E
altitudine 40 m
{{{punct-6}}} {{{descrie6}}}
{{{punct-7}}} {{{descrie7}}}
{{{punct-8}}} {{{descrie8}}}
{{{punct-9}}} {{{descrie9}}}
{{{punct-11}}} {{{descrie11}}}
{{{punct-12}}} {{{descrie12}}}
{{{punct-13}}} {{{descrie13}}}
{{{punct-14}}} {{{descrie14}}}
suprafața 283 km²
populație 80 552 (2005)
densitate 284,64 loc/ km²
cod poștal 98600 — 98639
cod zonal +380-654
fus orar MSK: UTC +4
{{{punct-16}}} {{{descrie16}}}
Administrație
{{{punct-17}}} {{{descrie17}}}
{{{punct-18}}} {{{descrie18}}}
{{{punct-19}}} {{{descrie19}}}
{{{punct-21}}} {{{descrie21}}}
{{{punct-22}}} {{{descrie22}}}
{{{punct-23}}} {{{descrie23}}}
{{{punct-24}}} {{{descrie24}}}
primar Serhij Brajko
{{{punct-25a}}} {{{descrie25a}}}
{{{punct-25b}}} {{{descrie25b}}}
{{{punct-25c}}} {{{descrie25c}}}
{{{punct-25d}}} {{{descrie25d}}}
{{{punct-25e}}} {{{descrie25e}}}
{{{punct-25f}}} {{{descrie25f}}}
{{{punct-25g}}} {{{descrie25g}}}
Web site http://www.yalta.com.ua/
'
{{{punct-28}}} {{{descrie28}}}
{{{punct-29}}} {{{descrie29}}}
'
{{{punct-30a}}} {{{descrie30a}}}
{{{punct-30b}}} {{{descrie30b}}}
{{{punct-30c}}} {{{descrie30c}}}
{{{punct-30d}}} {{{descrie30d}}}
{{{punct-30e}}} {{{descrie30e}}}

Ialta (în ucraineană: Ялта, rusă: Ялта, tătară crimeeană: Yalta) este un oraș în Crimeea, în sudul Ucrainei, pe coasta nordică a Mării Negre. Din 18 martie 2014, este revendicat de Rusia, care susține că este parte a Republicii Crimeea, subiect al Federației Ruse, ca urmare a unei anexări nerecunoscută în general de comunitatea internațională.

Orașul este așezat pe vatra unei colonii antice grecești, despre care se presupune că ar fi fost fondată de marinarii elini care căutau un port natural/țărm sigur (γιαλος - yalos în limba greacă). Orașul este situat pe malul unui golf cu ape puțin adânci, îndreptat cu sudul către Marea Neagră, înconjurat de munți împăduriți. Clima are caracteristici care o aseamănă cu cea mediteraneană. Pe pantele dealurilor apropiate se află numeroase plantații de viță de vie și de pomi fructiferi.

Cuibul rândunicii, unul dintre castelele în stil neo-gotic. Constrit în 1912 la ordinul baronului german Stengel şi a fost proiectat de arhitectul rus A.Sherwood.

Ialta este atestată documentar din secolul al XII-lea, când un geograf arab adescris-o ca pe un port pescăresc din Imperiul Bizantin. Mai târziu, în secolul al XIV-lea, Ialta a devenit parte a lanțului de colonii comerciale ale Genovei. În acea vreme era cunoscută ca Etalita ori Galita. Ialta și restul Crimeii au fost cucerite de Imperiul Otoman în 1475, ceea ce a transformat teritoriul într-un ținut semi-dependent sub controlul Hanatului Crimeii. Ialta a fost anexată de Imperiul Rus în 1783, ca și restul Crimeii de altfel, ceea ce a dus la izbucnirea războiului ruso-turc din 1787-1792.

În secolul al XIX-lea orașul a devenit o stațiune la modă pentru aristocrația rusă. Scriitorii Lev Tolstoi și Anton Cehov își petreceau verile aici. Ialta este scena pe care se desfășoară acțiunea nuvelei lui Cehov Doamna cu cățelul. Orașul a fost un punct de interes și pentru membrii familiei imperiale ruse. În 1889, țarul Alexandru al III-lea a construit Palatul Massandra la mică distanță de oraș, în partea nordică, iar Nicolae al II-lea a construit în 1911 Palatul Livadia în partea de sud.

În secolul al XX-lea, Ialta era principala stațiune de odihnă a Uniunii Sovietice. În 1920, V. I. Lenin a dat un decret "Cu privire la folosirea Crimeii pentru tratamenele medicale ale poporului muncitor". Prin acest decret, stațiunea, care până în acel moment avusese un statut exclusivist, a fost transformată într-o stațiune a întregului proletariat. Au fost construite numeroase sanatorii în zona înconjurătoare. Elita sovietică a început să frecventeze de asemenea stațiunea. Stalin folosea Palatul Massandra ca reședință de vară.

Orașul a intrat în atenția opiniei publice mondiale în 1945, când aici a fost ținută Conferința de la Ialta a "celor trei mari puteri", Uniunea Sovietică, Regatul Unit și Statele Unite. Conferința a avut loc la Palatul Livadia.

Vedere din golf

După prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991, Ialta a început o foarte dură luptă economică pentru supraviețuire. Noii îmbogățiți post-sovietici au început să-și petreacă vacanțele în alte stațiuni europene, acum, după ce câștigaseră libertatea de călătorie. În același timp, masele de cetățeni sărăciți nu-și mai puteau permite o vacanță la Ialta. Transporturile către și dinspre Ialta s-au redus simțitor, traficul de pasageri pe mare dispărând aproape în întregime. În anii din urmă se remarcă o oarecare îmbunătățire a situației orașului, care, odată cu îmbunătățirea vieții economice a țării, s-a revigorat, turiștii reîntorcându-se să-și petreacă vacanțele în zonă. Aproape toți turiștii sunt ruși sau ucrainieni, turiștii străini fiind relativ puțini.

Ialta are o foarte frumoasă faleză la Marea Neagră. Turiștii se plimbă pe faleză în toate anotimpurile anului. De-a lungul țărmului sunt mai multe plaje. De-a lungul falezei se află mai multe hoteluri, sanatorii și parcuri de distracții. În oraș sunt mai multe cinematografe, numeroase cafenele și restaurante și un mare bazar.

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Ialta este înfrățită cu:

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența lingvistică a orașului Ialta

     Rusă (88.11%)

     Ucraineană (8.91%)

     Tătară crimeeană (1.09%)

     Alte limbi (0.24%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Ialta era vorbitoare de rusă (88,11%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (8,91%) și tătară crimeeană (1,09%).[2]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ialta


Stema Crimeii Subdiviziunile Republicii Autonome Crimeea, Ucraina Steagul Ucrainei
Raioane:

Raionul Bahcisarai | Raionul Bilohirsk | Raionul Ciornomorske | Raionul Djankoi | Raionul Kirovske | Raionul Krasnohvardiske  Raionul Krasnoperekopsk | Raionul Lenine | Raionul Nijniohirski | Raionul Pervomaiske | Raionul Rozdolne | Raionul Saki | Raionul Simferopol | Raionul Sovetski

Municipalități:

Municipalitatea Alușta | Municipalitatea Armiansk | Municipiul Djankoi | Municipalitatea Eupatoria | Municipalitatea Kerci | Municipalitatea Krasnoperekopsk | Municipiul Saki | Municipalitatea Simferopol | Municipalitatea Sudak | Municipalitatea Feodosia | Municipalitatea Ialta

Orașe:

Alupka | Alușta | Armiansk | Balaklava | Bahcisarai | Bilohirsk | Ciornomorske | Gaspra | Gurzuf | Djankoi | Eupatoria | Foros | Inkerman | Kacia | Kerci | Koktebel | Koreiz | Kirovske | Krasnohvardiske | Krasnoperekopsk | Lenine | Livadia Massandra | Nijniohirski | Nikita | Novi Svet | Partenit | Pervomaiske | Perekop | Rozdolne | Saki | Șciolkine | Sevastopol | Simeiz | Simferopol | Sovetski | Stari Krim | Sudak | Feodosia | Ialta