Sari la conținut

Iacob cel Mare (apostol)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la un apostol al lui Isus din Nazaret. Pentru un personaj din cartea Genezei, vedeți Iacob. Pentru nume sau prenume, vedeți Iacob (nume).
Iacob cel Mare
Date personale
Născutsecolul I d.Hr. Modificați la Wikidata
Betsaida, Districtul de Nord, Israel Modificați la Wikidata
Decedat44 d.Hr.[2] Modificați la Wikidata
Ierusalim, Roman Palestine⁠(d) Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCatedrala din Santiago de Compostela Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiomor (decapitare) Modificați la Wikidata
PărințiZevedeu[3][4][5][6]
Salomeea (ucenică)[4] Modificați la Wikidata
Frați și suroriApostolul Ioan[7][4][8][9][3] Modificați la Wikidata
Etnieevreu Modificați la Wikidata
Religiecreștinism
iudaism Modificați la Wikidata
Ocupațiepescar
misionar Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteEbraica biblică arhaică[10]
Limba aramaică[10]
Limba greacă comună[10] Modificați la Wikidata
Venerație
Sărbătoare25 iulie[1]
30 aprilie
30 decembrie  Modificați la Wikidata
Patronajemedic veterinar
călăreț[*]
furrier[*][[furrier (person who makes or sells clothing and other articles from fur and animal skins)|​]]
tăbăcar[*]
farmacist
Spania
Galicia
Ordinul de Santiago[*]
Arma de caballería del ejército español[*][[Arma de caballería del ejército español |​]]
Academia de Caballería de Valladolid[*][[Academia de Caballería de Valladolid (military school in Valladolid, Spain)|​]]  Modificați la Wikidata
Sfinți
Iacob cel Bătrân, pictură de Rembrandt
Martiriul Sf. Iacob (Albrecht Dürer)

Sf. Iacob cel Mare sau Iacob cel Bătrân (n. secolul I d.Hr., Betsaida, Districtul de Nord, Israel – d. 44 d.Hr., Ierusalim, Roman Palestine⁠(d)) a fost un apostol al lui Isus din Nazaret.

Biografie legendară

[modificare | modificare sursă]

Iacob cel Mare a fost un pescar din Betsaida, un sat de pe malul nordic al lacului Marea Galileei, (Genesareth), (Palestina, azi Israel). Părinții lui ar fi fost Zevedeu și Maria-Salomeea. A fost - potrivit tradiției - fratele mai mare al apostolului Ioan.

În Evanghelii, cei doi fii ai lui Zevedeu apar menționați împreună de mai multe ori. Din cauza temperamentului lor (cf. Lc 9, 52-54), Iisus i-a numit "fiii tunetului" (Mc 3, 17). După alții, Isus i-a poreclit pe acesti frați „boanerges” („fiii tunetului”), probabil pentru că făceau parte din gruparea revoluționar-antiromană a zeloților.

Conform evangheliilor, a fost prezent la Schimbarea la Față și la rugăciunea lui Isus de pe Muntele Măslinilor.

După Înălțarea Domnului, Iacob cel Mare ar fi făcut o călătorie în Spania, după care s-ar fi reîntors în Palestina, unde ar fi predicat cu succes in ținuturile Samariei și Iudeei, conducând un timp, împreună cu Petru și Ioan, comunitatea iudeo-creștină din Ierusalim. A fost prins și ucis prin decapitare la Ierusalim în anul 44 d.C, din ordinul regelui Herodes-Aggripa I (Faptele Apostolilor, 12,2) și îngropat tot acolo.

La ocuparea Palestinei din anul 614 de către perși, relicvele lui Iacob cel Mare ar fi fost duse, spre păstrare, fie la Mănăstirea Sf. Ecaterina, fie la mănăstirea Raithiu (ambele in peninsula Sinai, Egipt), fie la mănăstirea Menas din Alexandria (Egipt). De aici, conform legendei, osemintele sale ar fi fost duse în Spania. Mormântul lui din Spania ar fi fost descoperit în jurul anilor 820-830. În sec. XI, după o serie de viziuni în formă de „stele” ale unor copii de păstori in timpul nopții pe o pășune, a fost construită pe acel loc renumita bazilică de pelerinaj (azi catedrală) de la Santiago de Compostela (în trad. „Sf. Iacob de pe Câmpul Stelelor”). Relicvele lui Iacob cel Mare s-ar afla, împreună cu relicvele lui Athanasie și Theodosius, în cripta Catedralei din Santiago de Compostela.

Este cinstit mai ales în Spania, unde se află potrivit unei vechi tradiții mormântul apostolului Iacob (în sp.: Santiago). Pelerinajul intitulat Drumul Sfântului Iacob are ca destinație Catedrala din Santiago de Compostela.

Sfântul Iacob este sărbătorit în Biserica Ortodoxă Română și în Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică la 30 aprilie, iar în Biserica Romano-Catolică la 25 iulie.

Biserica Bărăția din Câmpulung poartă acest hram.

  1. ^ Calendarium Romanum, p. 28 
  2. ^ Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în  
  3. ^ a b 5:10, Evanghelia după Luca 
  4. ^ a b c Enciclopedia Biblică a Arhimandritului Nichifor[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ 1:19-20, 3:17, 10:35, Evanghelia după Marcu 
  6. ^ 4:21, 10:2, Evanghelia după Matei 
  7. ^ 4:21, Evanghelia după Matei 
  8. ^ 1:19-20, 10:35, Evanghelia după Marcu 
  9. ^ Dicționarul Enciclopedic Brockhaus și Efron[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  10. ^ a b c Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în  

Legături externe

[modificare | modificare sursă]