Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai
Patrimoniul Mondial UNESCO
Katharinenkloster Sinai BW 4.jpg
Țara Egipt
Unitate administrativă Janub Sina'
Peninsula Sinai Modificați la Wikidata
Tip cultură
Criterii I, III, IV, VI
Regiunea** Africa
Anul 2002 (Sesiunea a 26-a)
Extindere 60.100
Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai se află în Egipt
Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai
Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai
Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai (Egipt)
Poziția geografică
Coordonate Coordonate: 28°33′21″N 33°58′32″E / 28.555830555556°N 33.975561111111°E / 28.555830555556; 33.97556111111128°33′21″N 33°58′32″E / 28.555830555556°N 33.975561111111°E / 28.555830555556; 33.975561111111 Modificați la Wikidata
* Lista Patrimonului Mondial
** Regiunile după clasificarea UNESCO
Planul Mănăstirii Sfânta Ecaterina

Mănăstirea Sfânta Ecaterina (greacă Μονὴ τῆς Ἁγίας Αἰκατερίνης, arabă دير سانت كاترين) este un lăcaș de cult, astăzi greco-ortodox, în Sinai, în Egipt, fondat între 548 și 565 și este încă cea mai veche mănăstire creștină locuită. Mănăstirea este situată la picioarele Muntelui Sinai (Muntele lui Moise - Jebel Musa). A fost construit pe locul unde se crede că profetul Moise a văzut Rugul Aprins. Cu toate că este cunoscută sub numele de Sfânta Ecaterina, hramul mănăstirii este Schimbarea la Față. Uneori mai este cunoscută și sub numele de Mănăstirea Rugului Aprins. Așezământul monahal Sfânta Ecaterina este, probabil, cea mai veche mănăstire creștină în care viața monastică nu a fost întreruptă, cu o istorie de 17 secole.[1] Mănăstirea se află sub autoritatea Bisericii ortodoxe autocefale a Sinaiului și este înscrisă din 2002 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.[2]

În prezent în Mănăstirea Sfânta Ecaterina trăiesc 25 de monahi de mai multe naționalități, iar slujbele se oficiază în greaca bizantină.[3]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Biblioteca[modificare | modificare sursă]

Biblioteca mănăstirii formată din patru camere de bibliotecă, este, probabil, cea mai veche bibliotecă creștină care a supraviețuit. Acesta conține șase mii de manuscrise în greacă, siriacă, gî'îz, arabă, georgiană și slavona din biserică, dintre care trei mii din antichitate și unele mai vechi decât mănăstirea în sine - o colecție care, în măsura doar de către Biblioteca Vaticanului este depășită. Colecția este de 3300 de manuscrise, 8000 de cărți vechi si 5000 de cărți noi.

Colecția de icoane[modificare | modificare sursă]

Mănăstirea are o colectie de peste 2000 de icoane, inclusiv unele dintre puținele icoane care au supraviețuit controversatei perioade iconoclaste a Imperiului Bizantin a secolului al VIII-lea și al IX-lea, datorită situației din regatul islamic și, prin urmare, sunt printre cele mai vechi icoane existente.

Legăturile cu Moldova și Țara Românească[modificare | modificare sursă]

Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași, ctitorită în anul 1610 de Nestor Ureche, tatăl lui Grigore Ureche, a fost metoh al mănăstirii sinaite.

Spătarul Mihai Cantacuzino (1640-1716), mare boier din Țara Românească, a făcut un pelerinaj în peninsula Sinai, unde a ajuns până la Mănăstirea Sfânta Ecaterina.[4] Impresionat de acest loc, a ctitorit în 1695 o mănăstire, sub Carpați, pe care a numit-o Mănăstirea Sinaia, de la care provine și numele orașului Sinaia.

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mănăstirea Sf. Ecaterina