Glicină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Glicină (dezambiguizare).
Glicină
Glycin - Glycine.svg
Glycine-from-xtal-2008-3D-balls.png
Glycine-3D-balls.png
Nume IUPACAcid aminoetanoic
Alte denumiriAcid aminoacetic
Glicocol
Gly
Identificare
Număr CAS56-40-6
Informații generale
Formulă chimicăC2H5NO2
Aspectsolid alb
Masă molară75,07 g/mol
Proprietăți
Densitate1,6 g/cm3
Starea de agregaresolidă
Punct de topire233 °C
Solubilitateîn apă: 24,99 g/100 mL (25 °C)

NFPA 704.svg

Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Glicina (abreviată ca Gly), este unul din cei 20 de aminoacizi proteinogeni. Codonii săi sunt GGU, GGC, GGA și GGG. Glicina este cel mai mic aminoacid și, de asemenea, singurul aminoacid ne-chiral. Acesta este un aminoacid ne-esențial. Glicocolatul, baza conjugată a glicinei, este un neurotransmițător important care joacă un rol important în inhibiție la nivelul SNC. Glicina a fost descoperită în 1820 prin fierberea gelatinei în acid sulfuric.

Rol[modificare | modificare sursă]

  • Rol proteinogen;
  • Intră în structura glutationului;
  • Precursor al porfirinelor, a creatinei, al acidului uric;
  • Conjugă acizii biliari, formând glicocolați;
  • Participă la formarea hemului;
  • Rol inhibitor la nivelul măduvei spinării;
  • Sinteza 5,10-metilentetrahidrofolatului, care intervine apoi în diverse reacții enzimatice (sinteza timidinei).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Glicină