Glutation
| Glutation | |
 Structura tripeptidică a glutationului | |
 | |
| Identificare | |
|---|---|
| ChEMBL | CHEMBL1543 |
| PubChem CID | 124886 |
| Informații generale | |
| Formulă chimică | C10H17N3O6S |
| Masă molară | 307.32 g·mol-1[1] |
| Proprietăți | |
| Punct de topire | 185-195 °C |
| Pericol | |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text  | |
Glutationul (notat GSH) este o tripeptidă, un antioxidant important în corpul plantelor, animalelor, fungilor și bacteriilor. Glutationul previne distrugerea unor componente celulare, care poate fi cauzată de unele specii reactive de oxigen, precum radicalii liberi, peroxizii, peroxizii de lipide și metalele grele.[2] Din punct de vedere chimic este o tripeptidă formată din acid glutamic, cisteină și glicină.
Glutationul reduce legăturile disulfurice formate în proteinele citoplasmatice la cisteină, eliberând un electron. În acest proces, glutationul este transformat în forma sa oxidată, glutation-disulfură (GSSG), denumită și L-(–)-glutation.
Odată oxidat, glutationul poate fi redus înapoi în prezența glutation-reductazei, folosind NADPH-ul ca donor de electroni.[3] Raportul dintre glutationul redus și cel oxidat în celule este adesea folosit pentru măsurarea stresului oxidativ.[4][5] De aceea, se poate afirma că glutationul protejează celulele de stresul oxidativ. [6]
Biosinteză[modificare | modificare sursă]
Glutationul nu este un nutrient esențial pentru oameni, întrucât poate fi sintetizat de corpul uman din cisteină, acid glutamic și glicină. Grupa sulfhidril (-SH) din structura cisteinei deservește ca donor de proton și este responsabilă pentru activitatea sa biologică.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ După G. P. Moss (). IUPAC Commission on Isotopic Abundances and Atomic Weights, ed. „Atomic Weights of the Elements 2015”. Parametru necunoscut
|coautor=ignorat (ajutor) - ^ Pompella, A; Visvikis, A; Paolicchi, A; Tata, V; Casini, AF (octombrie 2003). „The changing faces of glutathione, a cellular protagonist”. Biochemical Pharmacology. 66 (8): 1499–503. doi:10.1016/S0006-2952(03)00504-5. PMID 14555227.
- ^ Couto, Narciso; Malys, Naglis; Gaskell, Simon; Barber, Jill (). „Partition and Turnover of Glutathione Reductase from Saccharomyces cerevisiae: a Proteomic Approach”. Journal of Proteome Research. 12 (6): 2885–94. doi:10.1021/pr4001948. PMID 23631642.
- ^ Pastore, Anna; Piemonte, Fiorella; Locatelli, Mattia; Lo Russo, Anna Lo; Gaeta, Laura Maria; Tozzi, Giulia; Federici, Giorgio (august 2001). „Determination of blood total, reduced, and oxidized glutathione in pediatric subjects”. Clinical Chemistry. 47 (8): 1467–9. PMID 11468240.
- ^ Lu, Shelly C. (). „Glutathione synthesis”. Biochimica et Biophysica Acta. 1830 (5): 3143–53. doi:10.1016/j.bbagen.2012.09.008. ISSN 0006-3002. PMC 3549305
. PMID 22995213. (Necesită abonament (help)).
- ^ Glutationul, 'proteina vieții' Accesat pe 4 septembrie 2016
| |||||||||||
