Gabriel Țepelea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Gabriel Țepelea
Gabriel Tepelea.JPG
Date personale
Născut 6 februarie 1916
Borod, comitatul Bihor, Austro-Ungaria
Decedat (96 de ani)
București
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Religie Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
Ocupație om politic Modificați la Wikidata
Deputat de Bihor
În funcție
1990 – 2000

Partid politic PNȚCD
Alma mater Universitatea Regele Ferdinand din Cluj
Universitatea din București
Logo of the Romanian Academy.png Membru de onoare al Academiei Române

Gabriel Țepelea (n. 6 februarie 1916, Borod, Bihor - d. 12 aprilie 2012, București) a fost un om de cultură și politician român, membru PNȚCD, membru de onoare al Academiei Române.

Studii[modificare | modificare sursă]

A absolvit Facultatea de Litere și Filozofie (secția filologie romanică) a Universității Regele Ferdinand din Cluj, în anul 1937, fiind mai apoi promovat doctor în litere și filozofie la Universitatea București (1948).[1] A urmat de asemenea studii juridice la Facultatea de Drept a Universității Regele Ferdinand din Cluj.

A urmat cursuri de specializare în domeniul limbii franceze și literaturii franceze în Franța, în anii 1937-1938.

Carieră didactică[modificare | modificare sursă]

În perioada 1938-1944 a fost profesor secundar la Lugoj și la Timișoara, iar după anul 1945 a fost profesor la București.

După ieșirea din închisoarea politică, între anii 1962-1964, a fost lector de limba franceză și istoria limbii române la Facultatea de filologie de la Timișoara, iar din 1964 lector, conferențiar și profesor la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Pitești, unde, în perioada 1971-1974, a îndeplinit și funcția de decan al facultății.

Activitatea politică[modificare | modificare sursă]

  • s-a înscris în PNȚ, în anul 1933. A fost apropiat de Iuliu Maniu.
  • președintele Organizației de tineret a PNȚ (1945-1946)
  • candidat pe lista de deputați la alegerile din 1946, arestat și condamnat la 6 ani de închisoare pentru uneltire contra ordinii sociale
  • din 1989 - membru PNȚCD
  • 1990-1996 - vicepreședintele PNȚCD
  • 1996-2000 - prim vicepreședinte al PNȚCD
  • Activitate parlamentară:
    • 1990-1992, 1992-1996, 1996-2000 - Membru al Camerei Deputaților, circumscriptia electorală PNȚCD din Bihor
    • 1992-1996 - locțiitorul liderului Grupului parlamentar al PNȚCD și al PER
    • 1996-2000 - președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă
  • vicepreședintele Conferinței Interparlamentare de la Santiago de Chile
  • 1992-1996 - membru al Grupului parlamentar și al Comisiei mixte pentru Parlamentul European
  • 1992-1996 - președintele Grupului parlamentar de prietenie cu Belgia
  • 1996-2000 - președintele Grupului parlamentar de prietenie cu Franța - Adunarea Națională

Activitate publicistică[modificare | modificare sursă]

  • Autor a 4 cursuri publicate sub egida Ministerului Învățământului în limba română și 3 cursuri în limba franceză
  • 25 de volume și peste 700 de studii, articole și comunicări
  • contribuții în redimensionarea literaturii și culturii vechi românești, în includerea scrierilor românești în limba latină în istoria literaturii și culturii române, precum și în domeniul literaturii comparate
  • Membru al Comitetului de redacție (1942 - 1944) al publicației Ardealul, care apărea la București, în vremea ocupației hothyste a Transilvaniei de Nord
  • Membru al Colectivului de redacție al revistei Tribuna Transilvaniei (1945-1946)
  • Redactor al revistei Argeș (1966 - 1968)
  • Membru al Societății de științe filologice

Lucrări[modificare | modificare sursă]

  • "Plugarii condeieri din Banat", Editura "Cercului Bănățenilor", București
  • Argeșul, în lumina toponimiei (în colaborare), Pitești, 1969
  • Corelația limbă - literatură, Editura didactică și pedagogică, București, 1971
  • Studii de istorie și limbă literară, 1970
  • L'influence du latin médieval sur le roumain littéraire de Transylvanie (în colaborare), 1971
  • Momente din evoluția limbii române literare, Editura didactică și pedagogică, București, 1973

Mecenat[modificare | modificare sursă]

După 1990 a sprijinit financiar construirea grădiniței, dispensarului medical și a bisericii greco-catolice din comuna sa natală, Borod.[2]

Distincții[modificare | modificare sursă]

Gabriel Țepelea a fost membru de onoare al Academiei Române.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Teza de doctorat: Literatura dialectală bănățeană (1948)
  2. ^ Eveniment spiritual la Borod, Crișana, 20 septembrie 2004.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Jana Balacciu & Rodica Chiriacescu, Dicționar de lingviști și filologi români, Editura Albatros, București, 1978.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Gabriel Țepelea.

Interviuri