Gabriel Țepelea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Gabriel Ţepelea)
Jump to navigation Jump to search
Gabriel Țepelea
Gabriel Tepelea.JPG
Date personale
Născut6 februarie 1916
Borod, comitatul Bihor, Austro-Ungaria
Decedat (96 de ani)
București
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
Ocupațieom politic Modificați la Wikidata
Deputat de Bihor
În funcție
1990 – 2000

Partid politicPNȚCD
Alma materUniversitatea Regele Ferdinand din Cluj
Universitatea din București
Logo of the Romanian Academy.png Membru de onoare al Academiei Române

Gabriel Țepelea (n. 6 februarie 1916, Borod, Bihor - d. 12 aprilie 2012, București) a fost un om de cultură și politician român, membru PNȚCD, membru de onoare al Academiei Române.

Studii[modificare | modificare sursă]

A absolvit Facultatea de Litere și Filozofie (secția filologie romanică) a Universității Regele Ferdinand din Cluj, în anul 1937, fiind mai apoi promovat doctor în litere și filozofie la Universitatea București (1948).[1] A urmat de asemenea studii juridice la Facultatea de Drept a Universității Regele Ferdinand din Cluj.

A urmat cursuri de specializare în domeniul limbii franceze și literaturii franceze în Franța, în anii 1937-1938.

Carieră didactică[modificare | modificare sursă]

În perioada 1938-1944 a fost profesor secundar la Lugoj și la Timișoara, iar după anul 1945 a fost profesor la București.

După ieșirea din închisoarea politică, între anii 1962-1964, a fost lector de limba franceză și istoria limbii române la Facultatea de filologie de la Timișoara, iar din 1964 lector, conferențiar și profesor la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Pitești, unde, în perioada 1971-1974, a îndeplinit și funcția de decan al facultății.

Activitatea politică[modificare | modificare sursă]

  • s-a înscris în PNȚ, în anul 1933. A fost apropiat de Iuliu Maniu.
  • președintele Organizației de tineret a PNȚ (1945-1946)
  • candidat pe lista de deputați la alegerile din 1946, arestat și condamnat la 6 ani de închisoare pentru uneltire contra ordinii sociale
  • din 1989 - membru PNȚCD
  • 1990-1996 - vicepreședintele PNȚCD
  • 1996-2000 - prim vicepreședinte al PNȚCD
  • Activitate parlamentară:
    • 1990-1992, 1992-1996, 1996-2000 - Membru al Camerei Deputaților, circumscripția electorală PNȚCD din Bihor
    • 1992-1996 - locțiitorul liderului Grupului parlamentar al PNȚCD și al PER
    • 1996-2000 - președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă
  • vicepreședintele Conferinței Interparlamentare de la Santiago de Chile
  • 1992-1996 - membru al Grupului parlamentar și al Comisiei mixte pentru Parlamentul European
  • 1992-1996 - președintele Grupului parlamentar de prietenie cu Belgia
  • 1996-2000 - președintele Grupului parlamentar de prietenie cu Franța - Adunarea Națională

Activitate publicistică[modificare | modificare sursă]

  • Autor a 4 cursuri publicate sub egida Ministerului Învățământului în limba română și 3 cursuri în limba franceză
  • 25 de volume și peste 700 de studii, articole și comunicări
  • contribuții în redimensionarea literaturii și culturii vechi românești, în includerea scrierilor românești în limba latină în istoria literaturii și culturii române, precum și în domeniul literaturii comparate
  • Membru al Comitetului de redacție (1942 - 1944) al publicației Ardealul, care apărea la București, în vremea ocupației horthyste a Transilvaniei de Nord
  • Membru al Colectivului de redacție al revistei Tribuna Transilvaniei (1945-1946)
  • Redactor al revistei Argeș (1966 - 1968)
  • Membru al Societății de științe filologice

Lucrări[modificare | modificare sursă]

  • "Plugarii condeieri din Banat", Editura "Cercului Bănățenilor", București
  • Argeșul, în lumina toponimiei (în colaborare), Pitești, 1969
  • Corelația limbă - literatură, Editura didactică și pedagogică, București, 1971
  • Studii de istorie și limbă literară, 1970
  • L'influence du latin médieval sur le roumain littéraire de Transylvanie (în colaborare), 1971
  • Momente din evoluția limbii române literare, Editura didactică și pedagogică, București, 1973

Mecenat[modificare | modificare sursă]

După 1990 a sprijinit financiar construirea grădiniței, dispensarului medical și a bisericii greco-catolice din comuna sa natală, Borod.[2]

Distincții[modificare | modificare sursă]

Gabriel Țepelea a fost membru de onoare al Academiei Române.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Teza de doctorat: Literatura dialectală bănățeană (1948)
  2. ^ Eveniment spiritual la Borod, Crișana, 20 septembrie 2004.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Jana Balacciu & Rodica Chiriacescu, Dicționar de lingviști și filologi români, Editura Albatros, București, 1978.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Gabriel Țepelea.

Interviuri