Etterbeek

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Etterbeek (dezambiguizare).
Etterbeek
—  Comună  —
Etterbeek
Etterbeek
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Etterbeek se află în Belgia
Etterbeek
Etterbeek
Etterbeek (Belgia)
Etterbeek în Belgia
Coordonate: Coordonate: 50°50′N 4°23′E / 50.833°N 4.383°E / 50.833; 4.38350°50′N 4°23′E / 50.833°N 4.383°E / 50.833; 4.383

ȚarăBelgia
RegiuneBruxelles Capitală

Guvernare
 - PrimarVincent De Wolf

Suprafață
 - Total3,15 km²
Altitudine[1]65 m.d.m.

Populație (2008)
 - Total42902 locuitori
 - Densitate13.620 loc./km²

Cod poștal1040
Prefix telefonic02

Localități înfrățite
 - Forte dei MarmiItalia
 - Fontenay-sous-BoisFranța

Prezență online
Sit oficial
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap Modificați la Wikidata

Etterbeek în Regiunea Bruxelles
Etterbeek în Regiunea Bruxelles

Etterbeek este una din cele 19 comune din Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia. Este situată în partea de centru est a aglomerației Bruxelles, și se învecinează cu comunele Bruxelles, Ixelles, Auderghem, Woluwe-Saint-Pierre, Woluwe-Saint-Lambert și Schaerbeek.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Clădire Art-Deco din Etterbeek.

Conform legendei locale, prima referință la Etterbeekul este în secolul al VIII-lea, ca un cătun, cu o capelă. Numele actual sub forma Ietrebecca a apărut pentru prima dată în anum 1127. Numele are ca rădăcină cuvintele "Ett" (cuvânt de origine celtică ce înseamnă rapid) și "Beek" (cuvând ce în neerlandeză înseamnă rapid). În 1138, actuala ortografie "Etterbeek" apare pentru prima dată. Cel mai probabil numele este legat de părăul Broebelaer ce traversa orașul.

În Evul Mediu și în epoca modernă, Etterbeekul era o zonă rurală în principal independent de Bruxelles. Cătunul este devastat de două ori în perioada medievală, prima dată în 1489 de către trupele lui Albert duce de Saxonia care urmărește rebelii ce au luptat contra lui Maximilian de Austria și a doua oară în în 1580 de către iconoclaști protestanți. În 1673 sub dominația spaniolă a Țărilor de Jos, regele Carol al II-lea al Spaniei ridică Etterbeekul la rangul de domeniu baronal, independent de Rhodes și Watermael.

Etterbekul continuă să se dezvolte, în principal datorită creșterii Bruxelles-ului. În 1684 se înființează o moară pe locul numit De Jacht / La Chasse («Vânătoarea»). În secolul al XVIII-lea se fac drumuri de piatră și lacuri de acumulare pe râul Maelbeek. În 1724 satul avea aproape treizeci de cârciumi și bordeluri pentru doar 450 de locuitori. În aceeași perioadă se înființează o fabrică de porțelanuri și alte ateliere industriale.

Odată cu ocupația de către trupele revoluționare franceze în 1789 teritoriul este reorganizat, Etterbeekul devenind o comună în cantonul Woluwe-Saint-Etienne, arondismentul Bruxelles, departamentul Dyle. Din acest moment, și în special după Revoluția Belgiană din 1830 și stabilirea capitalei la Bruxelles, populația Etterbeekului crește rapid. În 1876, numărul de locuitori depășește 10.000, în 1900 20.000 iar în 1910 33.000.

În această perioadă au loc schimbări importante în caracterul orașului. În 1853 comuna pierde 40% din teritoriu, 194 ha, în detrimentul Bruxellesului, terenuri pe care se construiesc o serie de cartiere moderne și parcuri. Actualmente teritoriul este ocupat de Instituțiile Europene, gara Bruxelles-Luxemburg, Parcul Leopold, și Parcul Jubileului («Het Jubelpark / le Cinquantenaire») realizat în 1880. În prima parte a secolului XX, în perioada lui Leolold al II-lea al Belgiei orașul a cunoscut o dezvoltare imobiliară importantă și o reamenajare urbană ce dau aspectul actual al bulevardelor largi și al zonelor rezidențiale.

Personalități locale[modificare | modificare sursă]

Principalele spații verzi din Etterbeek[modificare | modificare sursă]

Grădina Félix Hap
  • Grădina Félix Hap
  • Parcul Fontenay sous Bois
  • Parcul Paradis des Enfants
  • Parcul "I.N.G."
  • Parcul Jouët-Rey

La marginea teritoriului comunei

Primari[modificare | modificare sursă]

Gara din Etterbeek, cu trenurile înspre Charleroi (stânga) și Malines (dreapta).
  • André Lemort (1830-1836)
  • Jean-Baptiste Cammaerts (1837-1860)
  • François-Louis Hap (1861-1862)
  • Joseph Vandersmissen (1862-1865)
  • Charles De Buck (1866-1868)
  • Pierre Hap-Lemaître (1869-1871)
  • Edouard Lacomble (1872-1880)
  • Edouard Messens (1881-1898, 1907-1917)
  • Nestor Plissart (1899-1906)
  • Eugène Godeaux (1918-1924)
  • Karel Plissaert (1924-1932)
  • Louis Schmidt (1932-1942)
  • René Piret (1944-1970)
  • Léon Defosset (1971-1991)
  • Vincent De Wolf (MR) (1992-)

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]


  1. ^ GeoNames, accesat în