Molenbeek-Saint-Jean

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Molenbeek-Saint-Jean
Sint-Jans-Molenbeek
—  Comună  —
Molenbeek-Saint-Jean
Molenbeek-Saint-Jean
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Molenbeek-Saint-Jean se află în Belgia
Molenbeek-Saint-Jean
Molenbeek-Saint-Jean
Molenbeek-Saint-Jean (Belgia)
Molenbeek-Saint-Jean în Belgia
Coordonate: 50°51′N 4°19′E / 50.850°N 4.317°E50°51′N 4°19′E / 50.850°N 4.317°E

ȚarăBelgia
RegiuneBruxelles Capitală
Numit dupăMoară

Guvernare
 - PrimarCatherine Moureaux[*] (Partidul Socialist Belgian[*], )

Suprafață[1]
 - Total5,89 km²

Populație (2008)
 - Total83674 locuitori
 - Densitate14.206 loc./km²

Cod poștal1080
Prefix telefonic02

Prezență online
Sit oficial
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap Modificați la Wikidata

Molenbeek-Saint-Jean în Regiunea Bruxelles
Molenbeek-Saint-Jean în Regiunea Bruxelles

Molenbeek-Saint-Jean în franceză sau Sint-Jans-Molenbeek în neerlandeză (ambele sunt denumiri oficiale) este una din cele 19 comune din Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia. Este situată în partea de nord-vest a aglomerației Bruxelles, și se învecinează cu comunele Bruxelles, Anderlecht, Berchem-Sainte-Agathe, Koekelberg și Jette din Regiunea Capitalei și cu comuna Dilbeek situată în Regiunea Flandra. Numele Molenbeek provine din cuvintele flamande pentru moară (molen) și pârâu (beek), iar Saint-Jean/Sint-Jans indică parohia Sfântul Ioan.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima menționare a satului Molenbeek datează din anul 985. În secolul al XIII-lea satul devine parte a orașului Bruxelles dar își păstrează caracterul rural până în secolul al XVIII-lea. Odată cu deschiderea canalului Bruxelles-Charleroi în perioada Revoluției Industriale localitatea se dezvoltă, devenind prosperă datorită activităților comerciale și de manufactură ce se dezvoltă aici. Oportunitățile industriale au atras numeroși noi locuitori, inițial originari din celelalte provincii belgiene, apoi din Franța și din alte țări europene iar mai târziu din țările din Africa de Nord, creând o societate multiculturală. La sfârșitul secolului XIX orașul Bruxelles reintegrează zona prosperă a canalului. Aceasta, împreună cu declinul industrial ce începe la sfârșitul primului război mondial a dus la sărăcirea accentuată a comunității. Numeroase proiecte de revitalizare urbană sunt în desfășurare actualmente în diverse cartiere ale comunei.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Imigranții magrebieni constituie majoritatea în acest cartier, iar șomajul în rândul tinerilor ajunge la 60%.[2] În anul 2016, cartierul a făcut obiectul unui serial de presă despre viața musulmanilor de aici.[3][4][5][6]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Totale oppervlakte volgens het Kadasterregister, België, gewesten en provincies (în neerlandeză), Statbel[*] 
  2. ^ Trăiesc în Molenbeek și lucrez pentru NATO, 14 septembrie 2016, Defence Matters, Adevărul, accesat la 15 septembrie 2016
  3. ^ „Recrutarea teroriștilor se face pe Facebook. Tinerii nu calcă în moschei“. Viața secretă din cartierul Molenbeek, 20 iulie 2016, Remus Florescu, Adevărul, accesat la 25 iulie 2016
  4. ^ Femeia care a deconspirat „dormitorul“ teroriștilor europeni în urmă cu 10 ani: „Atunci au râs și n-au schimbat nimic“, 25 iulie 2016, Remus Florescu, Adevărul, accesat la 25 iulie 2016
  5. ^ Cum ajung teroriști mii de tineri crescuți în Europa. „Jihadiștii sunt toți tâmpiți, proști, drogați și n-au loc de muncă“, 24 iulie 2016, Remus Florescu, Adevărul, accesat la 25 iulie 2016
  6. ^ Reportaj în „dormitorul“ teroriștilor europeni: „Sunt bombe rătăcitoare, care pot în orice moment să explodeze“, 19 iulie 2016, Remus Florescu, Adevărul, accesat la 25 iulie 2016