Duoprismă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
P-q duoprisme uniforme
Tip4-politopuri uniforme prismatice
Simbol Schläfli{p}×{q}
Diagramă Coxeter
Celuleprisme p q-gonale,
prisme q p-gonale
Fețepq pătrate,
p q-goane,
q p-goane
Laturi2pq
Vârfuripq
Figura vârfului
bisfenoid
Grup de simetrie[p,2,q], de ordinul 4pq
Dualp-q duopiramidă
Proprietățiconvex, uniform pe vârfuri
P-p duoprisme uniforme
Tip4-politopuri uniforme prismatice
Simbol Schläfli{p}×{p}
Diagramă Coxeter
Celuleprisme 2p p-gonale
Fețep2 pătrate,
2p p-goane
Laturi2p2
Vârfurip2
Grup de simetrie[p,2,p] = [2p,2+,2p] de ordinul 8p2
Dualp-p duopiramidă
Proprietățiconvex, uniform pe vârfuri, tranzitiv pe fețe
Un prim plan în interiorul duoprismei 23-29 proiectat pe o 3-sferă proiectată în perspectivă în 3-spațiu. Pe măsură ce m și n devin mari, o duoprismă se apropie de geometria duocilindrului la fel cum o prismă p-gonală se apropie de un cilindru.

În geometria cvadridimensională sau din dimensiuni superioare o duoprismă este un politop rezultat din produsul cartezian a două politopuri, fiecare cu două dimensiuni sau mai mult. Produsul cartezian al unui politop n-dimensional și al unui politop m-dimensional este un politop (n+m)-dimensional, unde n și m sunt 2-politopuri (poligoane) sau din dimensiuni mai mari.

Cele mai jos dimensionale duoprisme există în spațiul cvadridimensional ca 4-politopuri fiind produsul cartezian a două poligoane din spațiul euclidian bidimensional. Mai precis, este mulțimea de puncte:

unde P1 și P2 sunt mulțimile punctelor din poligoanele respective. O astfel de duoprismă este convexă dacă ambele baze sunt convexe și este mărginită de celule prismatice.

Denumiri[modificare | modificare sursă]

Duoprismele cvadridimensionale sunt considerate a fi 4-politopuri prismatice. o duoprismă construită din două poligoane regulate cu aceeași lungime a laturilor este o duoprismă uniformă.

O duoprismă formată din n-goane și m-goane este denumită „duoprismă” urmată de numele poligoanelor de bază, de exemplu: o „duoprismă triunghiulară-pentagonală” este produsul cartezian al unui triunghi și al unui pentagon. O alternativă este notația cu un prefix cu numerele laturilor poligoanelor de bază, de exemplu „3-5 duoprismă” sau „3,5 duoprismă” pentru duoprisma triunghiulară-pentagonală.

Nume alternative:

  • prismă q-gonală-p-gonală
  • prismă dublă q-gonală-p-gonală
  • hiperprismă q-gonală-p-gonală

Termenul de duoprismă a fost introdus de George Olshevsky, ca prescurtare la „prismă dublă”. John Horton Conway a propus un nume similar, proprismă, pentru „prismă de produs”, un produs cartezian a două sau mai multe politopuri cel puțin bidimensionale. Duoprismele sunt proprisme formate din exact două politopuri.

Exemplu de 16-16 duoprismă[modificare | modificare sursă]

Imagine indisponibilă Imagine indisponibilă
Diagramă Schlegel a unei 16-16 duoprisme, prezentând toate prismele 16-gonale, mai puțin una
Desfășurata. Sunt prezentate cele două seturi de prisme 16-gonale. Fețele de sus și de jos ale cilindrului vertical sunt conectate atunci când sunt pliate împreună în spațiul cvadridimensional.


Geometria duoprismelor cvadridimensionale[modificare | modificare sursă]

O duoprismă uniformă cvadridimensională este creată de produsul unui poligon regulat cu n laturi cu un alt poligon, cu m laturi de aceeași lungime. Este mărginită de n prisme m-gonale și m prisme n-gonale. De exemplu, produsul cartezian al unui triunghi și al unui hexagon este o duoprismă delimitat de 6 prisme triunghiulare și 3 prisme hexagonale.

  • Când m și n sunt identice, duoprisma rezultată este mărginită de 2n prisme identice n-gonale. De exemplu, produsul cartezian a două triunghiuri este o duoprismă delimitată de 6 prisme triunghiulare.
  • Când m și n sunt identice și au valoarea 4, duoprisma rezultată este mărginită de 8 prisme pătrate (cuburi) și este identică cu tesseractul.

Prismele m-gonale sunt atașate între ele prin fețele lor m-gonale și formează o buclă închisă. Similar, prismele n-gonale sunt atașate între ele prin fețele lor n-gonale și formează o a doua buclă, perpendiculară pe prima. Aceste două bucle sunt atașate una de cealaltă prin fețele lor și sunt reciproc perpendiculare.

Pe măsură ce m și n se apropie de infinit, duoprismele corespunzătoare se apropie de un duocilindru. Ca atare, duoprismele sunt utile ca aproximări necuadrice ale duocilindrului.

Desfășurate[modificare | modificare sursă]


3-3

4-4

5-5

6-6

8-8

10-10

3-4

3-5

3-6

4-5

4-6

3-8

Proiecții în perspectivă[modificare | modificare sursă]

O prismă hexagonală proiectată pe un plan în perspectivă, centrată pe o față hexagonală, arată ca un hexagon dublu conectat prin „pătrate” (distorsionate)
O 6-6 duoprismă proiectată în 3D aproximează un tor, hexagonal atât în plan cât și în secțiune

O proiecție în perspectivă cu o celulă în față face ca o duoprismă să arate ca un tor, cu două seturi de celule ortogonale, prisme p-gonale și q-gonale.

Duoprismele p-q sunt identice cu duoprismele q-p, dar arată diferit în aceste proiecții, deoarece proiecțiile sunt centrate pe celule de tip diferit.

Diagrame Schlegel

3-3

3-4

3-5

3-6

3-7

3-8

4-3

4-4

4-5

4-6

4-7

4-8

5-3

5-4

5-5

5-6

5-7

5-8

6-3

6-4

6-5

6-6

6-7

6-8

7-3

7-4

7-5

7-6

7-7

7-8

8-3

8-4

8-5

8-6

8-7

8-8

Proiecții ortogonale[modificare | modificare sursă]

Proiecțiile ortogonale centrate pe vârfuri ale duoprismelor p-p se proiectează în [2n] simetrie pentru grade impare și [n] pentru grade pare. Există n vârfuri proiectate în centru. Pentru 4,4, reprezintă planul A3 Coxeter al tesseractului. Proiecția 5-5 este identică cu a triacontaedrului rombic.

Proiecții ortogonale „cadru de sârmă” ale duoprismelor p-p
Impare
3-3 5-5 7-7 9-9
[3] [6] [5] [10] [7] [14] [9] [18]
Pare
4-4 (tesseract) 6-6 8-8 10-10
[4] [8] [6] [12] [8] [16] [10] [20]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • en H. S. M. Coxeter, Regular Polytopes, Dover Publications, Inc., 1973, New York, p. 124.
  • en Coxeter, The Beauty of Geometry: Twelve Essays, Dover Publications, 1999, ISBN: 0-486-40919-8 (Chapter 5: Regular Skew Polyhedra in three and four dimensions and their topological analogues)
  • en Coxeter, H. S. M. Regular Skew Polyhedra in Three and Four Dimensions. Proc. London Math. Soc. 43, 33-62, 1937.
  • en Henry P. Manning, Munn & Company, The Fourth Dimension Simply Explained, 1910, New York. Available from the University of Virginia library. Also accessible online: The Fourth Dimension Simply Explained—contains a description of duoprisms (double prisms) and duocylinders (double cylinders). Googlebook
  • en John H. Conway, Heidi Burgiel, Chaim Goodman-Strauss, The Symmetries of Things 2008, ISBN: 978-1-56881-220-5 (Chapter 26)
  • en Norman Johnson, The Theory of Uniform Polytopes and Honeycombs, Ph.D. Dissertation, University of Toronto, 1966