Discuție:Holocaustul în România

	Articolul Holocaustul în România este un subiect de care se ocupă Proiectul România, o inițiativă de a îmbunătăți calitatea și acoperirea articolelor Wikipedia legate de România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Nimic, nimic? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 94.53.58.34 (discuție • contribuții).

Ba mult, mult, dar aici [2] ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Spiridon Ion Cepleanu (discuție • contribuții).

Cu privire la poziția lui Raul Hilberg

Titlul articolului nu este destul de explicit încât să fie de la sine înțeles că prin «România» se înțelege sensul sincronic, cel al României în lumina evenimentelor care au succedat dictatul de la Viena, așa cum pare să o facă Raul Hilberg, cf. referinței: Raul Hilberg, La destruction des juifs d'Europe, Gallimard, collection Folio, 2006, TII, p. 1408.

În acest sens, a scoate din context afirmația lui Raul Hilberg nu poate fi decât ori o dovadă de disimulare, de malevolență, ori o simplă greșeală, dar nu mai puțin condamnabilă. Or, rigorile stilului enciclopedic nu cred că permit aceasta. Greșesc? --D'AroemenenZullenNiVergaan (discuție) 14 martie 2014 20:30 (EET)

Precizări

Poziția lui Hilberg este clară, precum și cele ale lui Carp, Mircu, Klarsfeld, Ioanid, Iancu. Tocmai de aceea Hilberg este citat în notă. În schimb nenumărate lucrări de vulgarizare, articole de presă și documentare sustrag pur și simplu recensământul din 1952 (uneori chiar din 56) din cel din 1938, trecând indistinct membrii comunității lipsă ca fiind toți victimele statului român. Le este foarte ușor după aceia negaționiștilor să « demonstreze » un pretins complot împotriva României sau memoriei lui Antonescu, în tentativele lor de a « ascunde sub preș » (expresie a colegului nostru Alex.F) sângele crimelor. De fapt titlul nu este prea potrivit. În primul rând n-ar trebui folosit cuvântul « Holocaust » (popularizat de Claude Lanzmann) care subîntelege că sacrificiul victimelor ar fi fost voluntar ! Istoricii moderni îl preferă pe cel de Șoah (שואה, în engleză Shoah ) care poate fi tradus prin « urgie », « năpastă » sau « catastrofă ». Dac-ar fi după mine ași denumi articolul Șoah a Evreilor din România dar îmi dau seama că sună ciudat și contravine principiului celei mai mici surprize.--Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 15 martie 2014 11:21 (EET)

La lumina paginei de discuție a articolului "Ion Antonescu"...

...ași dori doar, înainte ca această pagină de discuție aici să devină mai lungă decât articolul, să-i citez pe Iorga ("Nimeni nu-și poate cere dreptate în fața istoriei, pentru relele pe care le-a îndurat, fără să recunoască relele pe care le-a făcut altora" - se referea la Unguri, dar este valabil și pentru noi, față de Bulgari în Cadrilater sau față de Evrei în perioada 1937-44) și pe Panait Istrati ("Cine nu se simte rănit de orice măcel al oricărui popor, nu se simte rănit de niciunul" - se referea la ce văzuse în Ucraina sovietică, dar este valabil și pentru noi față de Evrei, și pentru Evrei față de Palestinieni, și pentru Turci față de Armeni, și pentru Francezi față de Algerieni, ș.a.). Și încă ceva : dispariția unei limbi sau unei culturi NU este un genocid, oamenii nu mor, doar se schimbă. Dacă această dispariție este forțată prin amenințare, putem vorbi de rusificare (a românilor basarabeni de exemplu), de turcizare (a ponticilor din jurul Trabzonului de exemplu) sau de elenizare (a Aromânilor) dar nu de etnocid, termen ambigu care de fapt tot la genocid duce. Dacă este spontană, putem vorbi de aculturare (de exemplu tinerii din minorități care pot liber vorbi limba părintească, dar trec la cea majoritară, sau tinerii români care au modificat profund limba română presărând-o cu mii de expresii noi și de sute de cuvinte englezești fără să le mai românizeze precum odinioară meci sau vagon). --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 15 martie 2014 11:46 (EET)

Cerere de ștergere rapidă

(adus de la Discuție:Holocaustul roșu)

@Alex F.: Care sunt cele două fraze adăugate de dumneavoastră la articolul Holocaust care ar putea suplini existența acestui „ciot”? În cel mai bun caz, pagina poate fi transformată în redirecționare. --Pafsanias (discuție) 25 mai 2021 17:34 (EEST)

Cu placere:

I.- Holocaustul roșu este un termen din literatura istorică română, folosit pentru prima oară de Raul Rubsel în cartea sa Iadul pe Pământ din 1955, publicată în românește la Paris, în care vorbește de „Holocaustul verde” pentru a descrie persecutarea și exterminarea evreilor din România, apoi de „Holocaustul roșu” pentru a descrie crimele comise de noul regim comunist nu numai împotriva evreilor socotiți „burghezi”, ci împotriva întregului popor. Este primul autor care afirmă în prefață că „bestialitatea plină de ură dezlănțuită de Carol al II-lea împotriva legionarilor, apoi de legionari împotriva evreilor, apoi de Antonescu împotriva atât a legionarilor, cât și a evreilor, s-a revărsat până la urmă ca o hidră sângeroasă asupra întregului popor, nemaiavând nici-un stăvilar, proslăvită în numele luptei dintre clase, pe cadavrul democrației care fusese, ce-i drept, bolnavă de corupție înainte de război, dar pe care conducătorii succesivi ai României o trataseră spintecând-o, călcând-o în picioare și însfârșit ucigând-o, ea care era singura pavăză a civilizației”.

II.- Ulterior, termenul s-a extins, pentru a exprima crimele comise de diferitele regimuri comuniste din Uniunea Sovietică, Europa de Est, China, Cambodgia și din alte țări : genocidele, crimele împotriva omenirii, deportările, munca silnică (forțată), tortura, omorurile fără judecată, internările forțate în azile psihiatrice și crimele de război, soldate cu zeci de milioane de morți. „Holocaustul roșu” nu se referă la restrângerile drepturilor civile (pentru aceasta, vezi articolul Dictatură).

III.- ...Nu se exista...

Ambele paragrafe nu au tangențe reale și evidente cu Holocaustul, care reprezintă o etapă clară. unică și bine definită a istoriei, dar, din respect pentru eforturile depuse de autor le-am copiat ca atare la coada articolului-mamă, ca un exemplu de extindere nepotrivită a termenului - deși cu bune intenții - pentru a exprima tot soiul de crime comise de diferitele regimuri, etc., etc. Alex F. (discuție) 25 mai 2021 20:31 (EEST)

@Alex F.: Aceste pasaje nu se regăsesc în articolul Holocaust, ci în articolul Holocaustul în România. Redirecționez către secțiunea respectivă. Corect ar fi fost să menționați în descrierea modificărilor locul din care ați preluat textul. Altfel, dacă articolul de față este șters rapid, eforturile depuse de autor pe care le respectați se vor pierde fără urmă și vor putea fi interpretate ca propriile dumneavoastră contribuții. --Pafsanias (discuție) 25 mai 2021 21:41 (EEST)

@Pafsanias: - Rezon. Alex F. (discuție) 26 mai 2021 00:03 (EEST)

Raul Rubsel

(adus de la Discuție:Holocaustul roșu)

În ce măsură este Raul Rubsel notabil? În ce măsură este relevant ce scrie el pentru Holocaustul în Romania? Dacă Rubsel este notabil atunci paragrafele acestea își au locul în aricolul despre Raul Rubsel. Nu de altceva dar iată ce scrie Michael Shafir (care este sursă de încredere): Alexandra Laignel-Lavastine, who was among the first Western authors to analyze this postcommunist trend in Romania, was noting back in 1999 that ”The pathos, indeed the intentionally provocative tone of the militant parallelism [between Nazism and communism]” makes use of the term “Red Holocaust” primarily in order to utilize a notion (Holocaust) that “allows the reality it describes to immediately attain, in the Western mind, a status equal to that of the extermination of the Jews by the Nazi regime.” Furthermore, “the spirit of the wording is one of a claim of victimization careful to legitimize itself in a sort of mimetic rivalry with Jewish memory.” That is the competitive martyrdom component of Double Genocide. But Laignel-Lavastine’s intuitive article also alludes to an ideological basis at the foundations of such efforts. In her opinion, postcommunist Romanian historiography had been captured by (both inter-war and national-communist) ideology.--Plinul cel tanar (discuție) 27 mai 2021 22:30 (EEST)

Holocaust roșu

În ce măsură este Raul Rubsel notabil? În ce măsură este relevant ce scrie el pentru Holocaustul în Romania? Dacă Rubsel este notabil atunci paragrafele acestea își au locul în aricolul despre Raul Rubsel. Nu de altceva dar iată ce scrie Michael Shafir (care este sursă de încredere): Alexandra Laignel-Lavastine, who was among the first Western authors to analyze this postcommunist trend in Romania, was noting back in 1999 that ”The pathos, indeed the intentionally provocative tone of the militant parallelism [between Nazism and communism]” makes use of the term “Red Holocaust” primarily in order to utilize a notion (Holocaust) that “allows the reality it describes to immediately attain, in the Western mind, a status equal to that of the extermination of the Jews by the Nazi regime.” Furthermore, “the spirit of the wording is one of a claim of victimization careful to legitimize itself in a sort of mimetic rivalry with Jewish memory.” That is the competitive martyrdom component of Double Genocide. But Laignel-Lavastine’s intuitive article also alludes to an ideological basis at the foundations of such efforts. In her opinion, postcommunist Romanian historiography had been captured by (both inter-war and national-communist) ideology. După părerea mea tot ce nu ține de uciderea evreilor în perioada celui de-al doilea război nu are ce căuta în articol pe principiul WP:RSUW - pondere nejustificată. --Plinul cel tanar (discuție) 30 mai 2021 11:24 (EEST)

Holocaust roșu din nou

La en.wiki sintagma de Holocaust Roșu este tratată în articolul despre Steven Rosefielde cel care a publicat o carte cu titlul acesta unde este explicat (foarte corect) de ce majoritatea covârșitoare a istoricilor sunt împotriva folosirii ei. În nici un caz ea nu vine să distragă atenția de la conținutul articolelor care vorbesc realmente despre Holocaust. --Plinul cel tanar (discuție) 1 iunie 2021 15:29 (EEST)

Ah, am găsit o excelentă pagină de dezambiguizare la en.wiki. Putem copia exact același lucru și aici https://en.wikipedia.org/wiki/Red_Holocaust . --Plinul cel tanar (discuție) 1 iunie 2021 15:55 (EEST)

De acord că termenul de Holocaust Roșu nu își are locul în acest articol. Nu am putut găsi niciun fel de date biografice despre Raoul/Raul/R.S. Rubsel și nici informații despre vreun alt material publicat de autor în afară de volumul Iadul pe pământ din 1955. Conform criteriilor de notabilitate de la WP:BIO, Rubsel nu este notabil. Și după cum ați spus și dumneavoastră, conform WP:RSUW, informația respectivă nu are ce căuta în articol. Mngck (discuție) 16 septembrie 2021 14:24 (EEST)

De acord. Cu atât mai mult cu cât avem surse recente care arată cât de controversat este termenul, acesta fiind potențial asociat trivializării Holocaustului, și unele dintre aceste surse se referă precis la România. În concuzie aici este o dezbatere care trebuie să meargă în articole dedicate (ca la en.wiki). Scot paragraful. --Plinul cel tanar (discuție) 16 septembrie 2021 15:06 (EEST)

Primul paragraf și Hilberg

Potrivit istoricului Raul Hilberg, includerea soartei evreilor din teritorii foste românești înainte de 1940, dar care nu se aflau sub control românesc în momentul faptelor, constitue o definiție eronată a Holocaustului în România. Mai sigur aceasta privește evreii care, indiferent de cetățenia lor, au fost fie persecutați sau uciși de agenți ai statului român (sau de particulari precum Legionarii) în teritoriile controlate de acest stat la momentul faptelor (inclusiv și mai ales Transnistria), fie predați Germaniei naziste (cazul evreilor de cetățenie germană din România și celor de cetățenie sovietică care fugeau de Einsatzgrupe trecând Bugul spre Transnistria) Raul Hilberg, La destruction des juifs d'Europe, Gallimard, collecția Folio, 2006, Tomul II, pag. 1408. Am sub ochi cartea lui Raul Hilberg în ediția indicată. Pur și simplu nu scrie nimic de felul acesta la pagina la 1408. --Plinul cel tanar (discuție) 14 septembrie 2021 21:12 (EEST)

@Plinul cel tanar: mi se pare discutabilă modificarea aceasta.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 16 septembrie 2021 10:32 (EEST)

Am eliminat ceea ce ținea în mod clar de "negaționism light". Singurele surse erau primare (rapoartele armatei vinovate de crime), o carte editată în anii 80 de editura fascistului Drăgan și infama lucrare a lui Goma. Ar mai trebui eliminat mult de altfel, articolul are un ton asumat contra cercetării mainstream: "[m]ulte fapte infirmă ipoteza « României moderne nedespărțită de antisemitism »." --Plinul cel tanar (discuție) 16 septembrie 2021 10:49 (EEST)

A fost o măsură potrivită. Însă vor trebui menționați (în treacăt) Drăgan, Goma la teorii marginale folosind surse secundare și terțiare explicând ce exagerează, contextul, intențiile lor etc. Scrierile lor au căpătat o notorietate mare în spațiul public românesc de după 1989 în contextul negaționismul, trivializării și disculpării românilor din rolul avut atunci și devierea discuției spre maghiari, iar evitarea subiectului nu este tocmai bună.--Kun Kipcsak (discuție) 16 septembrie 2021 19:31 (EEST)

Bingo ! Pasajul totuși nu trebuia scos, ci reformulat. Lucrurile trebuiesc puse în lumina corectă și explicate, altfel oricum se vor găsi alții să ofere explicații simple dar trunchiate de adevăr și mult mai ușor de înghițit, cu consecințele de rigoare. --Accipiter Gentilis _Q.^(D) 16 septembrie 2021 19:55 (EEST)

Când articolul va ajunge în stadiul în care să avem un paragraf despre negaționiști de ce nu... acestea fiind spuse subiectul Goma e deja tratat în articolul Goma. Idem pentru Drăgan. Deocamdată mă tem că insist pentru soluția chirurgicală. --Plinul cel tanar (discuție) 16 septembrie 2021 20:00 (EEST)

Susțin. Paragraful despre care vorbim nu este singurul cu probleme, după părerea mea. Secțiunea Istoriografie și analize ar fi un loc potrivit pentru informații despre temele invocate de @Kun Kipcsak, dar, la momentul de față, pare că face parte din fenomen. Secțiunea respectivă contestă caracterul antisemit și xenofob al României de la vremea respectivă, numind Holocaustul o paranteză monstruoasă, și afirmă că Multe fapte infirmă ipoteza «României moderne nedespărțită de antisemitism». Care fapte? Referințele sunt ori inexistente, ori imposibil de accesat (cartea lui Raul Rubsel, Cartea Neagră).

Ca să adaug și ceva constructiv: sunt o groază de articole despre subiect în surse respectabile: [3][4] [5][6]. Plus toate cărțile din secțiunea Bibliografie. (Sci-Hub)

Eu aș sugera ca articolul să fie rescris ceva mai drastic, bazat pe surse mainstream, ușor accesibile. Sunt sigur că volume precum Cartea Neagră au valoare pentru istorici, dar pentru articolul de față mi se pare că nu este o sursă practică. Mngck (discuție) 16 septembrie 2021 20:47 (EEST)

Cartea Neagră dar și lucrarea lui Rubsel sunt surse primare. Avem suficiente surse secundare. Vă susțin inițiativa. --Plinul cel tanar (discuție) 16 septembrie 2021 20:50 (EEST)

Articoul astfel cum e acum arată jalnic. Dacă cineva chiar vrea să se ocupe de el și nu să se rezume la modificări punctuale, e cel mai ok.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 16 septembrie 2021 23:37 (EEST)

Eu m-aș implica. Mi s-ar părea util să stabilim o nouă formă a articolului pe care să o umplem mai întâi scheletic, iar ulterior, să o completăm incremental cu informații despre subiect. La modul ăsta, s-ar putea implica mai mulți utilizatori interesați. Mi-ar plăcea mult să văd articolul ăsta într-o condiție bună, dar eu, singur, nu cred că aș putea avansa prea repede cu modificările.

Ce părere ar avea lumea dacă am restructura articolul pe un format mai apropiat Raportului Wiesel? Cu secțiuni pentru contextul istoric (cu informații asupra antisemitismului în rândul elitelor și în rândul populației), propagandă, deportări, pogromurile din țară, deportările în Transnistria, lagărele de concentrare, legătura cu porajmos, holocaustul în Transilvania de Nord, procesul criminalilor și istoriografia Holocaustului (cu temele legate distorsionarea istoriei, negaționism, etc. în timpul comunismului și după 1989). Mngck (discuție) 17 septembrie 2021 11:57 (EEST)

Sunt de acord. Și sunt gata să ajut. Cunosc destul de bine subiectul și am în bibliotecă titlurile grele, chiar am precomandat cartea lui Grant în ediție kindle.--Plinul cel tanar (discuție) 18 septembrie 2021 20:26 (EEST)

@Mngck Vă ocupați dvs. de crearea structurii? --Plinul cel tanar (discuție) 16 noiembrie 2021 13:26 (EET)

@Plinul cel tanar, pot încerca serile viitoare sau în weekend. Din păcate, timpul pe care îl am disponibil pentru Wiki este relativ limitat în ultima vreme. Dacă vreți să începeți lucrul la articol, nu insist să aibă vreo structură specifică. Sunt bucuros să mă adaptez pe orice direcție stabiliți pentru articol. Mngck (discuție) 16 noiembrie 2021 13:36 (EET)

...Ce părere ar avea lumea... necesitatea asta de photoshop, de a retușa realitatea, suptă cu laptele matern și patrunsă în ADN-ul nostru este detașată de obiectivitatea enciclopedică, echidistantă pe care va trebui să depunem eforturi pentru a o pastra - spun asta total principial și fara intenția de a ataca pe cineva. --Alex F. (discuție) 16 noiembrie 2021 14:31 (EET) @Alex F.

Haideți să încercăm să scriem articolul așa cum trebuie. Mngck propune restructurarea conform "Raportului final". Mergem pe ideea asta? Cel puțin într-o primă fază?--Plinul cel tanar (discuție) 16 noiembrie 2021 14:42 (EET)

Da. Alex F. (discuție) 16 noiembrie 2021 19:40 (EET)

Erori de consemnare

Am în față cele 3 volume în limba franceză ale lui Raul Hilberg și am luat prin sondaj câteva referințe. Din păcate situația descrisă mai sus se repetăl integral sau parțial. Pot trimite cui dorește pe e-mail, în format djvu, cele 3 volume, dar până cineva va lua la puricat textele, cred că ar trebui pe moment, scoase informațiile care aparent sunt refrențiate din lucrarea respectivă. --Accipiter Gentilis _Q.^(D) 5 ianuarie 2022 22:02 (EET)

Am să caut și în varianta în limba engleză (în ideea că numerele de pagină ar aparține aceleia, de fapt), dar încă nu o am la dispoziție. Până la sfârșitul săptămâni fac rost de ea, dar bănui totuși că varianta din 2006 e cea mai completă, fiind și cea mai nouă (publicațiile în limba engleză sunt din 1985 și respectiv, 2003). Mai este și una în limba spaniolă din 2005, dar nu mă obosesc să caut acolo. --Accipiter Gentilis _Q.^(D) 5 ianuarie 2022 22:08 (EET)

Începe să îmi fie foarte teamă că situația descrisă mai sus se repetă în zeci sau chiar sute de articole de la ro.wiki și fr.wiki unde a intervenit un anume contributor. E vorba de contribuții care se întind pe durata a mulți ani... --Plinul cel tanar (discuție) 5 ianuarie 2022 22:26 (EET)

Nu am stat să puric problema, dar e posibil ca ceea ce referențiază el cu un număr de pagină sau cu 2-3 pagini să fie chestii de strânsură de prin mai multe pagini ale lucrării (varianta optimistă), sau chiar de strânsură, Dumnezeu știe de unde (varianta pesimistă), ori strânsură+ opinii personale + imaginație (varianta cea mai pesimistă) --Accipiter Gentilis _Q.^(D) 5 ianuarie 2022 22:39 (EET)

Referindu-ne la SIC sunt pentru varianta chirurgicală, de preferință cu aplicare cât mai rapidă, atfel va fi pe principiul boală lungă, moarte sigură.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 5 ianuarie 2022 22:45 (EET)

Din colaborarile anterioare cu SIC am ramas cu impresia că este un colaborator serios și corect.--Alex F. (discuție) 6 ianuarie 2022 01:05 (EET)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Atenție la numerele de pagini de pe Google Books: PA sunt pagini reale; PT este o lucrare nepaginată (ebook). tgeorgescu (discuție) 6 ianuarie 2022 01:11 (EET)

Structură nouă

Am încercat reîmpărțirea articolului pe secțiuni, folosind Raportul final ca model. Nu am respectat în totalitate structura raportului și nu consider că reîmpărțirea de față e neapărat cea mai bună, ci doar o primă încercare. Probabil vom ajunge la o altă structură odată ce începem să umplem secțiunile.

Am păstrat aproape integral conținutul paginii, făcând doar câteva modificări pentru a adapta textul noii structuri. Nu am schimbat nimic din substanța textului, deși sunt destul afirmații care mi se par discutabile.

Mngck (discuție) 17 noiembrie 2021 12:00 (EET)

Definiția Holocaustului în România

Mergând după definiția comisiei Wiesel, eu înțeleg că Holocaustul în România se referă la acțiunile împotriva evreilor în toate teritoriile controlate de România între 1937 și 1944, inclusiv celor din Transilvania de Nord. Totuși, pare că soarta evreilor transilvăneni este analizată în raport doar dacă aceștia au avut cetățenie română înaintea acestei perioade. Bănuiesc că se consideră că era responsabilitatea statului român de a-i porteja.

O a doua sursă, Holocaustul în România: distrugerea evreilor și romilor sub regimul Antonescu 1940-1944 de Radu Ioanid, pare că include, de asemenea, o analiză a Holocaustului în Transilvania, dar ca un mic capitol spre finalul lucrării. Din păcate nu am cartea pentru a putea vedea cum definește Ioanid Holocaustul în România. Cert este că autorul a făcut și el parte din comisia Wiesel. @Plinul cel tanar, oare ai tu acces la volum? Mngck (discuție) 5 ianuarie 2022 20:07 (EET)

Am ediția în engleză din 2008. Confirm. Cazul evreilor cetățeni români rezidenți în străinătate este tratat aparte. --Plinul cel tanar (discuție) 5 ianuarie 2022 21:59 (EET)

Mngk dacă doriți ediția în engleză a lui Ioanid, cred că o pot obține ca să v-o trimit în format digital. Mai sigur vă pot spune la sfârșitul săptămânii.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 5 ianuarie 2022 22:36 (EET)

Evreii ostatici

Subsecțiunea recent introdusă are câteva probleme majore pe care aș vrea să le adresăm în pagina de discuții:

1. În primul rând, nu este redactată în format enciclopedic și nu respectă îndrumările de la Wikipedia:Quotations#Overuse și Wikipedia:Don't_overuse_quotes. Informațiile din textele citate ar trebui rezumate în maxim 1-2 fraze într-un paragraf din secțiune. Au fost introduse greșeli de ortografie, erori gramaticale și propoziții care nu formează un text coerent. Se folosesc stilul aldin și cursiv excesiv.
2. Referințele la autorul cercetărilor sunt irelevante pentru articol atâta vreme cât rezultatele sunt publicate într-o sursă de încredere. Faptul că numele cercetătorului mă duce cu gândul fie la dorință de promovare, fie la un apel la autoritate.
3. Sursa informațiilor, blogul Misterele Dunării, nu este de încredere. Folosirea sursei respective e în dezacord cu îndrumările de la WP:SURSE care spune explicit „La celălalt capăt al spectrului se găsesc paginile de web personale, weblogurile, forumurile de discuții și alte situri în care oricine poate să scrie orice. Asemenea situri nu pot fi folosite ca surse pentru articolele din Wikipedia.” Am văzut că utilizatorul @Alex F. a înlocuit referința la blog cu referințele la documente din Arhivele Naționale. Referințele respective sunt imposibil de verificat pentru orice nu are drum pe la sediul din Constanța al instituției.

Sunt vreo 15 cărți enumerate în bibliografie, din care majoritatea se găsesc pe Library Genesis. Aș zice să epuizăm mai întâi sursele respective, după care să ne mai gândim la folosirea surselor primare. Ca să nu existe vreun dubiu, nu am nicio reținere în a introduce în articol informații despre întemnițarea victimelor holocaustului. Redactarea și citarea surselor sunt problemele aici.

Sugerez eliminarea subsecțiunii până avem o sursă de încredere pentru informațiile din ea, moment în care poate fi introdus un paragraf în secțiunea „Viața comunităților evreiești” despre acestea. Mngck (discuție) 11 iunie 2022 12:19 (EEST)