Arhipelagul Gulag

Informații generale
Arhipelagul Gulag

Autor	Aleksandr Soljenițîn
Subiect	Gulag
Gen	eseu autobiografie^[1]
Ediția originală
Titlu original	Архипелаг ГУЛАГ
Limba	limba rusă
Editură	YMCA Press (Paris, Franța); Univers (București, România)
Țara primei apariții	Franța
Data primei apariții	1973 (Franța)
Modifică date / text

Arhipelagul Gulag (în rusă Архипелаг ГУЛАГ, Arkhipelag GULAG) este un eseu de investigație narativă scrisă de Aleksandr Soljenițîn, care tratează subiectul sistemului de lagăre de concentrare și muncă silnică sovietic. Este o narațiune complexă, bazată pe mărturiile martorilor oculari și pe surse primare de documentare, precum și pe propriile experiențe ale autorului ca prizonier într-un lagăr de muncă din Gulag, după ce criticase politica lui Stalin pe când era căpitan în armata sovietica.^[2]

Scrierea și publicarea cărții

Cartea „Arhipelagul Gulag” a fost scrisă între 1958 și 1968, după cum se indică la sfârșitul ei, și publicată în 1973 în Occident, unde ajunge în secret. Lumea se cutremură de copleșitoarea mărturie a scriitorului disident.^[3] Pornind de la scrisorile pe care le-a primit de la supraviețuitorii de după 1956, când a avut loc destaliniziarea, cartea a fost scrisă în clandestinitate în URSS și dactilografiată de mai multe persoane, apoi acunse bucăți din manuscris, de către alte persoane, în diverse locuri. În cele din urmă, au fost făcute microfilme cu întreaga lucrare și au fost scoase din URSS, cu riscul vieții.^[4]Dactilografa lui Soljenițîn se sinucide, pentru că dezvăluise, ca urmare a torturii, locul unde ascunsese un exemplar din manuscris. Cartea „Arhipelagul Gulag” i-a adus lui Soljenițîn, în 1974, expulzarea din URSS. Revenirea acasă are loc la 21 de ani de la publicarea „Arhipelagului Gulag”, în 1994. În URSS, cartea a fost publicată în 1989 sub formă redusă în revista literară Novyj Mir, iar în 1990, după dizolvarea Uniunii Sovietice, a fost publicată în întregime. ^[5]

Titlul

Titlul „Arhipelagul Gulag” este o metaforă și se referă la un spațiu al recluziunii, al suferinței copleșitoare, al terorii permanente și al exterminării sistematice, în care drepturile omului sunt noțiuni inexistente. Gulag este o abreviere a unei denumiri rusești: Administrația Generală a Taberelor de Muncă - Glavnoi Upralvenie Lagheri, abreviat GU-Lag. Lagărele de muncă împânzeau URSS precum insulele într-un arhipelag. ^[5]^[6]

Structura

La construcția „Arhipelagului Gulag” au participat 227 de foști deținuți, cu amintiri, epistole, memorii. Soljenițîn a fost dirijorul lor, comentatorul avizat și cel care a orchestrat structura cărții. În funcție de aportul celor 227 de colaboratori, cartea are o structură de puzzle, anumite teme și motive se reiau totuși. Pot fi distinse cinci mari teme: istoria Gulagului, portretul deținutului ca tip uman, „caste” de deținuți, rezistența în Gulag, prelungirea Gulagului în libertate.^[6]

Recepție și impact

Cartea a devenit obligatorie din 2009 in școlile rusești^[7]. Președintele rus Vladimir Putin a numit cartea „foarte necesară”, în timp ce Ministerul rus al Educației (Andrei Fursenko) a spus că „Arhipelagul Gulag” a arătat „moștenire istorică și culturală vitală pe parcursul istoriei interne a secolului XX”.

Natalya Reshetovskaya, prima soție a lui Soljenițîn, a scris în memoriile sale că soțul nu a considerat lucrarea drept cercetare istorică sau cercetare științifică și a declarat că este o colecție de folclor de lagăr care conținea materie primă pe care Soljenițîn plănuia să o folosească în producțiile sale viitoare^[8].

Capitole

Partea întâi - Industria Penitenciară

Arestarea
Istoria canalizării noastre
Ancheta
Găitanele albastre
Prima celulă – prima iubire
Primăvara aceea
Sala mașinilor
Legea – copil
Legea se maturizează
Legea în floare
Pedeapsa capitală
Tiurzak

Partea a doua - Perpetuum Mobile

Corăbiile Arhipelagului
Porturile Arhipelagului
Caravanele robilor
Din insulă în insulă

Partea a treia - Exterminarea prin Muncă

Degetele Aurorei
Arhipelagul se naște din mare
Arhipelagul face metastaze
Arhipelagul împietrește
Pe ce se sprijină Arhipelagul
Au adus fasciști!
Viața de zi cu zi a băștinașilor
Femeia în lagăr
Oploșiții
în loc de politici
Loialiștii
Cirip-cirip-cirip
Șapte piei și încă șapte
Schimbă-ți soarta!
ȘIzo, BUR, ZUR
Socialmente apropiații
Chiștocii
Muzele în GULAG
Zekii ca națiune
Dulăii la lucru
Lumea din jurul lagărelor
Construim

Partea a patra - Sufletul și Sârma Ghimpată

Elevație
Ori depravare
O libertate cu botniță
Câteva destine

Partea a cincea - OCNA

Sortiți pierzaniei
Zefirul revoluției
Lanțuri, lanțuri
De ce ați tolerat?
Poezia sub lespede, adevărul sub bolovan
Un evadat convins
Motănelul alb
Evadări întâmplătoare și evadări pregătite inginerește
Băiețașii cu automate
Când în zonă arde pământul
Lanțurile ni le rupem pe dibuite
Cele patruzeci de zile ale Kenghirului

Partea a șasea – Exilul

Exilul în primii ani de libertate
Ciuma țărănească
Exilările se îndesesc
Surghiunul popoarelor
La sfârșitul sorocului
Fericirea exilului
Zekii în libertate

Partea a șaptea - Stalin nu mai este

Cum să privești astăzi peste umăr
Cârmuitorii trec, Arhipelagul rămâne
Legea în zilele noastre

Traducere în limba română

În Romania comunistă cartea era interzisă și circula doar în mod clandestin existând zvonuri că ar fi fost disponibilă, în traducere românească și litografiată pentru uz intern în anumite instituții precum Academia „Ștefan Gheorghiu”.^[9]

Cartea „Arhipelagul Gulag” a fost publicată pentru prima dată în limba română în anul 1997, la Editura Univers din București. Traducerea a fost realizată de Nicolae Iliescu și Ion Covaci, iar postfața fost semnată de Al. Paleologu. Această ediție a fost tipărită în trei volume și reprezintă oficial prima apariție editorială. În anul 2008, cartea a fost reeditată tot la Editura Univers.

Note

^ „Arhipelagul Gulag”, Gemeinsame Normdatei
^ „Arhipelagul Gulag. Volumele I-III”. carturesti.ro. Accesat în 28 aprilie 2025.
^ „Arhipelagul Gulag”. historia.ro. Accesat în 28 aprilie 2025.
^ „50 de ani de la publicarea cărţii „Arhipelagul Gulag" în Franţa. Uriaşul impact al cărţii este surprins în documentarul francez din 2023, difuzat în premieră la TVR INFO” (în Romanian). TVR.RO. Accesat în 28 aprilie 2025.
^ ^a ^b Olteanu, Florian (28 decembrie 2023). „De ce să citești Arhipelagul Gulag!”. Evenimentul Zilei. Accesat în 28 aprilie 2025.
^ ^a ^b „Istoria soljeniţiană a Gulagului”. dilemaveche.ro. Accesat în 28 aprilie 2025.
^ Boudreaux, Richard (28 octombrie 2010), „'Gulag Archipelago' Re-Issued for Russian Students”, Wall Street Journal (în engleză), ISSN 0099-9660, accesat în 20 iunie 2022
^ Lewis, Paul (6 iunie 2003), „Natalya Reshetovskaya, 84, Is Dead; Solzhenitsyn's Wife Questioned 'Gulag'”, The New York Times (în engleză), ISSN 0362-4331, accesat în 20 iunie 2022
^ Mihail (19 februarie 2011). „Calatorie la radacinile raului (II) – Cultura”. Accesat în 28 aprilie 2025.

Legături externe

Format:Aleksandr Soljenițîn

[1b3b2f9091b4f599f3669a72a89c84a4-1] „Arhipelagul Gulag”, Gemeinsame Normdatei

[2] „Arhipelagul Gulag. Volumele I-III”. carturesti.ro. Accesat în 28 aprilie 2025.

[3] „Arhipelagul Gulag”. historia.ro. Accesat în 28 aprilie 2025.

[4] „50 de ani de la publicarea cărţii „Arhipelagul Gulag" în Franţa. Uriaşul impact al cărţii este surprins în documentarul francez din 2023, difuzat în premieră la TVR INFO” (în Romanian). TVR.RO. Accesat în 28 aprilie 2025.

[:0-5] Olteanu, Florian (28 decembrie 2023). „De ce să citești Arhipelagul Gulag!”. Evenimentul Zilei. Accesat în 28 aprilie 2025.

[:1-6] „Istoria soljeniţiană a Gulagului”. dilemaveche.ro. Accesat în 28 aprilie 2025.

[7] Boudreaux, Richard (28 octombrie 2010), „'Gulag Archipelago' Re-Issued for Russian Students”, Wall Street Journal (în engleză), ISSN 0099-9660, accesat în 20 iunie 2022

[8] Lewis, Paul (6 iunie 2003), „Natalya Reshetovskaya, 84, Is Dead; Solzhenitsyn's Wife Questioned 'Gulag'”, The New York Times (în engleză), ISSN 0362-4331, accesat în 20 iunie 2022

[9] Mihail (19 februarie 2011). „Calatorie la radacinile raului (II) – Cultura”. Accesat în 28 aprilie 2025.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]