Depresie (stare)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Melencolia I (cca. 1514), de Albrecht Dürer
"Depression", Oleh Zeitung-Stetsyuk
"Depression", Oleh Zeitung-Stetsyuk

Depresia este o stare de spirit (patologică) scăzută și de aversiune la activitate, care poate afecta gândurile unei persoane, comportamentul, sentimentele și sentimentul de bunăstare.[1] Persoanele depresive se simt triste, anxioase, fără speranță, îngrijorate, neajutorate, lipsite de valoare, vinovate, iritabile, rănite sau agitate. Își pot pierde interesul în activitățile care odată le creau plăcere, pot resimți pierderea poftei de mâncare sau mănâncă în exces, au probleme de concentrare, își amintesc detalii și pot contempla, încerca sau se pot sinucide. Mai pot fi prezente: insomnia, somnolența excesivă, oboseala, pierderea energiei, dureri sau probleme digestive.[2]

Starea de spirit depresivă, nu este întotdeauna o afecțiune psihiatrică. Aceasta poate fi, de asemenea, o reacție normală la anumite evenimente de viață, un simptom al unor afecțiuni medicale, sau un efect secundar al unor medicamente sau tratamente medicale. Starea depresivă este, de asemenea, o caracteristică principală sau asociată unor sindroame psihiatrice, cum ar fi depresia clinică.

Factori[modificare | modificare sursă]

Evenimente din viață[modificare | modificare sursă]

Problemele din copilărie, precum decesul unei persoane dragi, neglijarea, abuzul psihic, abuzul fizic, abuzul sexual și tratarea inegală de către părinți a fraților pot contribui la depresia de la maturitate.[3][4] În special abuzul fizic sau sexual al copiilor corelează semnificativ cu probabilitatea de a experimenta depresia în timpul vieții victimei.[5]

Evenimente și schimbări din viață care pot grăbi apariția stării depresive sunt (dar nu se limitează la): copilărie, menopauză, dificultăți financiare, șomaj, stres (precum cel legat de serviciu, educație, familie, condiții de viață etc.), un diagnostic medical (cancer, HIV, etc.), bullying, pierderea unei persoane dragi, dezastrele naturale, izolarea socială, violul, problemele de relație, gelozia, separarea și rănirea gravă.[6][7][8] Adolescenții pot fi înclinați să experimenteze starea depresivă în special în urma respingerii sociale, presiunii celor de vârsta lor sau a bullying-ului.[9]

Personalitate[modificare | modificare sursă]

Scorurile înalte la tipul de personalitate neuroticism indică o probabilitate mai mare de dezvoltare a simptomelor depresive precum și a tuturor tipurilor de diagnostice depresive,[10] iar depresia este asociată cu extraversiune scăzută.[11] Alți indici de personalitate pot fi: schimbări temporare dar rapide de dispoziție, pierderea interesului pentru activități care până atunci erau parte obișnuită a vieții cuiva, perturbări de somn, retragerea din viața socială de până atunci, schimbări de apetit și dificultăți de concentrare.[12]

Identitatea de gen și sexualitatea[modificare | modificare sursă]

Persoanele care sunt marginalizate fie din cauza identității de gen sau a orientării sexuale sunt mai înclinate spre depresie.[13] Potrivit statisticilor, grupurile țintă sunt mai înclinate să comită suicid. [14]

Tratamente medicale[modificare | modificare sursă]

Depresia poate fi de asemenea urmare a încercărilor de a îngriji sănătatea, cum este cazul medicației care induce depresia. Terapii asociate cu depresia sunt terapia cu interferon, beta-blocanții, isotretinoina, contraceptivele,[15] agenții cardiaci, anticonvulsivii, antimigrenoasele, antipsihoticele și agenți hormonali precum agonistul de hormoni eliberatori de gonadotropină.[16]

Inducerea de către substanțe[modificare | modificare sursă]

Uneori, abuzul de substanțe poate cauza sau exacerba depresia, fie în urma intoxicării, opririi consumului sau a utilizării cronice. Aici sunt incluși spirtul, sedativele (inclusiv prescripția de benzodiazepine), opioidele (inclusiv prescripția de analgezice și drogurile ilicite precum heroina), stimulanți (precum cocaina și amfetaminele), halucinogenii și inhalanții.[17]

Boli non-psihiatrice[modificare | modificare sursă]

Starea depresivă poate fi urmare a unor boli infecțioase, a malnutriției, a unor condiții neurologice[18] sau a unor probleme fiziologice, precum hipoandrogenismul (la bărbați), boala Addison, sindromul Cushing, hipotiroidismul, boala Lyme, scleroza multiplă, boala Parkinson, durerea cronică, accidentul vascular cerebral,[19] diabeturile[20] sau cancerul.[21]

Sindroame psihiatrice[modificare | modificare sursă]

Un număr de sindroame psihiatrice au starea depresivă ca simptom principal. Tulburările de dispoziție sunt un grup de tulburări considerate a fi în primul rând perturbări ale dispoziției. Aici sunt incluse tulburarea depresivă majoră (TDM; numită în mod obișnuit depresie majoră sau depresie clinică), când o persoană are cel puțin două săptămâni de stare depresivă sau lipsă de interes sau plăcere pentru aproape toate activitățile, și distimia, stare de dispoziție depresivă cronică, simptomele căreia nu au severitatea episodului depresiv major. Altă tulburare de dispoziție, tulburarea bipolară, are parte de unul sau mai multe episoade cu dispoziție anormal de ridicată, cogniție și niveluri de energie, dar implică de asemenea unul sau mai multe episoade de depresie.[22] Când cursul episoadelor depresive urmează un tipar sezonier, tulburarea (tulburare depresivă majoră, tulburare bipolară, etc.) poate fi numită tulburare afectivă sezonieră. În afară de tulburările de dispoziției: tulburarea de personalitate borderline împărtășește adesea stări depresive extrem de intense; tulburarea de adaptare cu dispoziție depresivă este o perturbare a dispoziției ce apare ca reacție psihologică la un eveniment sau factor stresant identificabil, de unde rezultă simptome emoționale sau comportamentale care sunt îndeplinesc criteriile pentru un episod depresiv major;[23]:355 iar tulburarea de stres posttraumatic este o tulburare mentală care apare în urma unei traume și este acompaniată în mod obișnuit de stare depresivă.[24]

Moștenire istorică[modificare | modificare sursă]

Cercetătorii au început să conceptualizeze modurile în care moștenirile istorice ale rasismului și colonialismului pot crea condiții depresive.[25][26]

Măsurători[modificare | modificare sursă]

Printre măsurătorile depresiei ca tulburare emoțională sunt: Inventarul de Depresie Beck și scala de depresie cu 9 itemi din PHQ-D. Ambele măsuri sunt teste psihologice care pun întrebări personale participantului și au fost utilizate mai ales pentru a se măsura severitatea depresiei. Anumite studii au utilizat aceste măsuri pentru a determina de asemenea care sunt indivizii sănătoși care nu suferă de depresie ca tulburare mentală, ci ca tulburare ocazională de dispoziție. Acest lucru este fundamentat pe faptul că depresia ca tulburare emoțională prezintă simptome similare depresiei minime și a nivelurilor scăzute a unor tulburări mentale ca tulburarea depresivă majoră; așadar, cercetătorii au fost capabili să utilizeze aceeași măsură în mod interschimbabil. În termeni de scală, participanții cu scor între 0-13 și respectiv 0-4 au fost considerați indivizi sănătoși.[27]

Altă măsurătoare a stării depresive este indicatorul de multi-afect IWP.[28] Aceste este un test psihologic care indică variate emoții, precum entuziasmul și depresia și caută să afle gradul de emoții pe care participanții l-au simțit în ultima săptămână. Există studii care au utilizat mai puțin itemi din Indicele de Mult-afect IWP care a fost apoi redus la niveluri zilnice pentru a se măsura nivelurile zilnice de depresie ca tulburare emoțională.[29]

Conexiuni[modificare | modificare sursă]

Alcoolism[modificare | modificare sursă]

Spirtul poate fi un depresant care încetinește anumite regiuni ale creierului, precum cortexul prefrontal și temporal, afectând negativ rațiunea și memoria.[30] De asemenea, micșorează nivelul de serotonină din creier, ceea ce ar putea duce la șanse mai mari de stare depresivă.[31]

Conexiunea dintre cantitatea de spirt consumată, nivelul de stare depresivă și cum aceasta afectează riscurile experimentării de consecințe de pe urma alcoolismului au fost studiate într-o cercetare realizată de studenți la facultate. Pentru studiu au fost utilizate 4 profiluri latente, distincte, de consum de spirt și niveluri de depresie; Depresie Ușoară sau Moderată și Băutori Grei sau Severi. Alți indicatori care au constat în factori sociali și comportamente individuale au fost de asemenea luați în considerare în cercetare. Rezultatele au arătat nivelul de depresie ca emoție afectată negativ de comportament riscant și consecință a consumului de alcool, în timp ce are o relație inversă cu strategii comportamentale protective, care sunt acțiuni comportamentale aplicate de cineva pentru protecția de prejudiciile relative ale consumului de spirt. A avea un nivel crescut de stare depresivă duce așadar la consecințe mai mari de pe urma consumului de alcool.[32]

Bullying[modificare | modificare sursă]

Abuzul social, precum bullying-ul, este definit ca acțiuni de discriminare și facere de rău indivizilor vulnerabili. Pentru a se face constatări zilnice cu privire la relația dintre abuzul social, sănătatea mentală a victimei și starea depresivă, s-a făcut un studiu pentru a se cerceta dacă indivizii au un mai mare nivel de dispoziție depresivă când sunt expuși la acțiuni zilnice de comportament negativ. Potrivit rezultatelor, a fi expus zilnic la comportamente abuzive precum bullyig-ul are o relație pozitivă cu starea depresivă din aceeași zi.[29]

Gândirea creativă[modificare | modificare sursă]

Gândirea divergentă este definită ca un proces de gândire care generează creativitate în idei prin explorarea multor soluții posibile. A avea stare depresivă va reduce semnificativ posibilitatea gândirii divergente, întrucât reduce fluența, varietatea și gradul de originalitate al posibilelor idei generate.[33]

Oricum, anumite tulburări de dispoziție depresivă ar putea avea un efect pozitiv asupra creativității. În urma identificării mai multor studii și a analizării datelor ce implică indivizi cu niveluri mari de creativitate, Christa Taylor a fost capabilă să concluzioneze că există o relație pozitivă clară între creativitate și starea depresivă. O posibilă cauză este că a avea o dispoziție scăzută ar putea duce la noi moduri de percepere și învățare de la lume, dar această idee nu poate fi luată în calcul în privința anumitor tulburări depresive. Relația directă dintre creativitate și depresie rămâne neclară, dar cercetarea făcută în legătură cu această corelație a pus în lumină ideea că indivizii care se confruntă cu o tulburare depresivă ar putea avea niveluri chiar mai înalte de creativitate decât oamenii normali și acesta ar fi un subiect de monitorizat în funcție de viitoarele tendințe legate de felul în care creativitatea va fi percepută și cerută.[34]

Management[modificare | modificare sursă]

Starea depresivă poate să nu necesite tratament profesionist și poate fi o reacție temporară normală la evenimente din viață, un simptom al unei condiții medicale sau un efect advers al anumitor droguri sau tratamente medicale. O stare depresivă prelungită, mai ales în combinație cu alte simptome, poate duce la un diagnostic de condiție psihiatrică sau medicală care poate primi beneficii de pe urma tratamentului. Instrucțiunile din 2009 ale Natonal Institute for Health and Care Excellence (NICE) din Regatul Unit indică că antidepresivele nu trebuie utilizate în mod obișnuit pentru tratamentul inițial al depresiei ușoare, pentru că raportul risc-beneficiu este scăzut.[35] Activitatea fizică poate avea un efect protector împotriva ivirii depresiei.[36]

Amintirile vechi și plăcute sunt o altă formă alternativă de tratament, în special pentru vârstnicii care au trăit mai mult și au mai multe exeperiențe de viață. Este o metodă care face persoana să-și amintească memorii din viața sa, aceasta ducând la un proces de auto-recunoaștere și identificare a unor stimulente familiare. Prin păstrarea trecutului și a identității persoanale, este o tehnică care îi stimulează pe oameni să-și vadă viețile într-un mod mai obiectiv și echilibrat, făcându-i să atragă atenția la informația pozitivă și poveștile lor de viață, ceea ce va reduce semnificativ nivelurile de stare depresivă.[37]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Salmans, Sandra (). Depression: Questions You Have – Answers You Need. People's Medical Society. ISBN 978-1-882606-14-6. 
  2. ^ „NIMH · Depression”. nimh.nih.gov. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Heim C, Newport DJ, Mletzko T, Miller AH, Nemeroff CB (Iulie 2008). „The link between childhood trauma and depression: insights from HPA axis studies in humans”. Psychoneuroendocrinology. 33 (6): 693–710. doi:10.1016/j.psyneuen.2008.03.008. PMID 18602762.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  4. ^ Pillemer K, Suitor JJ, Pardo S, Henderson C (aprilie 2010). „Mothers' Differentiation and Depressive Symptoms among Adult Children”. Journal of Marriage and the Family. 72 (2): 333–345. doi:10.1111/j.1741-3737.2010.00703.x. PMC 2894713 Accesibil gratuit. PMID 20607119. 
  5. ^ Lindert J, von Ehrenstein OS, Grashow R, Gal G, Braehler E, Weisskopf MG (aprilie 2014). „Sexual and physical abuse in childhood is associated with depression and anxiety over the life course: systematic review and meta-analysis”. International Journal of Public Health. 59 (2): 359–72. doi:10.1007/s00038-013-0519-5. PMID 24122075. 
  6. ^ Schmidt PJ (Decembrie 2005). „Mood, depression, and reproductive hormones in the menopausal transition”. The American Journal of Medicine. 118 Suppl 12B (12): 54–8. doi:10.1016/j.amjmed.2005.09.033. PMID 16414327.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  7. ^ Rashid T, Heider I (). „Life Events and Depression” (PDF). Annals of Punjab Medical College. 2 (1). Accesat în . [nefuncțională]
  8. ^ Mata DA, Ramos MA, Bansal N, Khan R, Guille C, Di Angelantonio E, Sen S (decembrie 2015). „Prevalence of Depression and Depressive Symptoms Among Resident Physicians: A Systematic Review and Meta-analysis”. JAMA. 314 (22): 2373–83. doi:10.1001/jama.2015.15845. PMC 4866499 Accesibil gratuit. PMID 26647259. 
  9. ^ Davey CG, Yücel M, Allen NB (). „The emergence of depression in adolescence: development of the prefrontal cortex and the representation of reward”. Neuroscience and Biobehavioral Reviews. 32 (1): 1–19. doi:10.1016/j.neubiorev.2007.04.016. PMID 17570526. 
  10. ^ Jeronimus BF, Kotov R, Riese H, Ormel J, et al. (Octombrie 2016). „Neuroticism's prospective association with mental disorders halves after adjustment for baseline symptoms and psychiatric history, but the adjusted association hardly decays with time: a meta-analysis on 59 longitudinal/prospective studies with 443 313 participants”. Psychological Medicine. 46 (14): 2883–2906. doi:10.1017/S0033291716001653. PMID 27523506.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  11. ^ Kotov R, Gamez W, Schmidt F, Watson D, et al. (Septembrie 2010). „Linking "big" personality traits to anxiety, depressive, and substance use disorders: a meta-analysis”. Psychological Bulletin. 136 (5): 768–821. doi:10.1037/a0020327. PMID 20804236.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  12. ^ „Signs and Symptoms of Mild, Moderate, and Severe Depression”. 27-03-2017.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  13. ^ Plöderl M, Tremblay P (). „Mental health of sexual minorities. A systematic review”. International Review of Psychiatry. 27 (5): 367–85. doi:10.3109/09540261.2015.1083949. PMID 26552495. 
  14. ^ {https://www.reuters.com/article/us-health-lgbt-teen-suicide/lgbt-youth-at-higher-risk-for-suicide-attempts-idUSKCN1MI1SL}[nefuncțională]
  15. ^ Rogers D, Pies R (Decembrie 2008). „General medical with depression drugs associated”. Psychiatry. 5 (12): 28–41. PMC 2729620 Accesibil gratuit. PMID 19724774.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  16. ^ Botts S, Ryan M. Drug-Induced Diseases Section IV: Drug-Induced Psychiatric Diseases Chapter 18: Depression. pp. 1–23. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ American Psychiatric Association (). Diagnostic and statistical manual of mental disorders, fifth edition. Arlington, VA: American Psychiatric Association. 
  18. ^ Murray ED, Buttner N, Price BH. (2012) Depression and Psychosis in Neurological Practice. In: Neurology in Clinical Practice, 6th Edition. Bradley WG, Daroff RB, Fenichel GM, Jankovic J (eds.) Butterworth Heinemann. 12 April 2012. ISBN: 978-1437704341
  19. ^ Saravane D, Feve B, Frances Y, Corruble E, Lancon C, Chanson P, Maison P, Terra JL, Azorin JM (Septembrie 2009). „[Drawing up guidelines for the attendance of physical health of patients with severe mental illness]”. L'Encephale. 35 (4): 330–9. doi:10.1016/j.encep.2008.10.014. PMID 19748369.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  20. ^ Rustad JK, Musselman DL, Nemeroff CB (octombrie 2011). „The relationship of depression and diabetes: pathophysiological and treatment implications”. Psychoneuroendocrinology. 36 (9): 1276–86. doi:10.1016/j.psyneuen.2011.03.005. PMID 21474250. 
  21. ^ Li M, Fitzgerald P, Rodin G (Aprilie 2012). „Evidence-based treatment of depression in patients with cancer”. Journal of Clinical Oncology. 30 (11): 1187–96. doi:10.1200/JCO.2011.39.7372. PMID 22412144.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  22. ^ Gabbard GO. Treatment of Psychiatric Disorders. 2 (ed. 3rd). Washington, DC: American Psychiatric Publishing. p. 1296. 
  23. ^ American Psychiatric Association (). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fourth Edition, Text Revision: DSM-IV-TR. Washington, DC: American Psychiatric Publishing, Inc. ISBN 978-0-89042-025-6. 
  24. ^ Vieweg WV, Julius DA, Fernandez A, Beatty-Brooks M, Hettema JM, Pandurangi AK (Mai 2006). „Posttraumatic stress disorder: clinical features, pathophysiology, and treatment”. The American Journal of Medicine. 119 (5): 383–90. doi:10.1016/j.amjmed.2005.09.027. PMID 16651048.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  25. ^ Cvetkovich A (). Depression: A Public Feeling. Durham, NC: Duke University Press Books. ISBN 978-0822352389. 
  26. ^ Cox WT, Abramson LY, Devine PG, Hollon SD (Septembrie 2012). „Stereotypes, Prejudice, and Depression: The Integrated Perspective”. Perspectives on Psychological Science. 7 (5): 427–49. doi:10.1177/1745691612455204. PMID 26168502.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  27. ^ Geisner IM, Mallett K, Varvil-Weld L, Ackerman S, Trager BM, Turrisi R (Marti 2018). „An examination of heavy drinking, depressed mood, drinking related constructs, and consequences among high-risk college students using a person-centered approach”. Addictive Behaviors. 78: 22–29. doi:10.1016/j.addbeh.2017.10.022. PMC 5783735 Accesibil gratuit. PMID 29121529.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  28. ^ Warr P, Bindl UK, Parker SK, Inceoglu I (04-05-2014). „Four-quadrant investigation of job-related affects and behaviours” (PDF). European Journal of Work and Organizational Psychology. 23 (3): 342–363. doi:10.1080/1359432X.2012.744449. ISSN 1359-432X.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  29. ^ a b Hoprekstad ØL, Hetland J, Bakker AB, Olsen OK, Espevik R, Wessel M, Einarsen SV (04-03-2019). „How long does it last? Prior victimization from workplace bullying moderates the relationship between daily exposure to negative acts and subsequent depressed mood”. European Journal of Work and Organizational Psychology. 28 (2): 164–178. doi:10.1080/1359432X.2018.1564279.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  30. ^ Gowin J (2010). „Your Brain on Alcohol”. Psychology Today (în engleză). Accesat în 29-03-2019.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  31. ^ „Alcohol and mental health”. www.drinkaware.co.uk (în engleză). Arhivat din original la 2016-07-17. Accesat în 26-03-2019.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  32. ^ Geisner I (). „An examination of heavy drinking, depressed mood, drinking related constructs, and consequences among high-risk college students using a person-centered approach”. Addictive Behaviors. 78: 22–29. doi:10.1016/j.addbeh.2017.10.022. PMC 5783735 Accesibil gratuit. PMID 29121529. 
  33. ^ Mélendez JC, Alfonso-Benlliure V, Mayordomo T (Decembrie 2018). „Idle minds are the devil's tools? Coping, depressed mood and divergent thinking in older adults”. Aging & Mental Health. 22 (12): 1606–1613. doi:10.1080/13607863.2017.1387765. PMID 29052429.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  34. ^ Fradera A (2018). „Here's what the evidence shows about the links between creativity and depression”. Research Digest (în engleză). Arhivat din original la 2019-03-29. Accesat în 26-03-2019.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  35. ^ NICE guidelines, publicat în octombrie 2009. Nice.org.uk. Recuperat pe 24-11-2015.
  36. ^ Schuch FB, Vancampfort D, Firth J, Rosenbaum S, Ward PB, Silva ES, Hallgren M, Ponce De Leon A, Dunn AL, Deslandes AC, Fleck MP, Carvalho AF, Stubbs B (Iulie 2018). „Physical Activity and Incident Depression: A Meta-Analysis of Prospective Cohort Studies” (PDF). The American Journal of Psychiatry. 175 (7): 631–648. doi:10.1176/appi.ajp.2018.17111194. PMID 29690792.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  37. ^ Viguer P, Satorres E, Fortuna FB, Meléndez JC (Noiembrie 2017). „A Follow-Up Study of a Reminiscence Intervention and Its Effects on Depressed Mood, Life Satisfaction, and Well-Being in the Elderly”. The Journal of Psychology. 151 (8): 789–803. doi:10.1080/00223980.2017.1393379. PMID 29166223.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]


v • d • m
Emoții
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Depresie_(stare)&oldid=15675973