Crizbav, Brașov
| Crizbav | |
| Krizba | |
| — sat și reședință de comună — | |
 | |
  Crizbav Crizbav (România) | |
 Crizbav Crizbav (Județul Brașov) | |
| Coordonate: 45°48′54″N 25°28′1″E / 45.81500°N 25.46694°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Brașov |
| Comună |  Crizbav |
| Altitudine[2] | 572 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.908 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 507081 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Prezență online | |
 (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Crizbav, mai demult Crisbav (in maghiară Krizba, Rákospatak, în dialectul săsesc Kriszbich, în germană Krebsbach, Kriesbach, Kreischbach, Kripobach) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Se află la 10 km de DN 13 și la 6 km de calea ferată. Aparține regiunii istorice Țara Bârsei.
Etimologie[modificare | modificare sursă]
Crizbav, respectiv Krizba, provine din variațiunea dialectală săsească a denumirii germane Krebsbach, care a fost tradus din maghiară (Rákospatak), însemnând pârâul cu raci.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Localitatea a fost întemeiată în sec. XIV și s-a concentrat în jurul fortificației din sat. În apropierea satului se află ruinele cetății construite de Ladislau cel Sfânt regele Ungariei în 1080, care a fost reparată de aristocratul secui Mihály Nemes în anii 1200. Fortificația a fost utilizată pe vremea răscoalelor săsești din 1324 și 1332.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Populația Crizbavului numără în jur de 1.710 persoane, dintre care 46% români, 38% rromi și 17% maghiari. După sex, bărbații reprezintă 47% din populația comunei, iar femeile - restul de 53%.
Economie[modificare | modificare sursă]
Activitățile economice principale ale satului se bazează pe agricultură (creșterea animalelor, cultivarea terenurilor) și pe exploatările forestiere. De asemenea bianual este organizat un târg animale, pe 17 aprilie și pe 16 octombrie.
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
- Cetatea Heldenburg, cod LMI 2004: BV-II-m-A-11662
În apropierea Crizbavului, la cca. 4 km vest de sat, la cota 1104 m, se află cetatea Crizbavului (Heldenburg), construită se pare la începutul secolului al XI-lea de regele Ladislau cel Sfânt al Ungariei. Astăzi se mai păstrează doar un donjon care îndeplinea rolul de apărător al porții. De aici se poate vedea o priveliște deosebită cu întreaga Țară a Bârsei și toți munții care o înconjoară, de la Apața până la Zărnești.
- Situl arheologic de la Crizbav, cod LMI 2004: BV-I-s-A-11273
- Fortificație medievală, cod LMI 2004: BV-I-m-A-11273.01
- Așezare hallstattiană, cod LMI 2004: BV-I-m-A-11273.02
- Fortificație dacică, cod LMI 2004: BV-I-m-A-11273.03
- Biserica evanghelică-luterană Crizbav[3] În jurul anului 1427 exista deja biserica veche, care era autonomă, înainte fiind doar o filie a bisericii din Feldioara. Piatra de fundație pentru biserica nouă, actuală, a fost pusă în 1850, iar biserica a fost sfințită la 25 mai 1854, la sărbătoarea Înălțării Domnului.
- Biserica ortodoxă cu hramul „Înălțarea Domnului”[4][5] a fost ridicată în perioada 1829 -1836.
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Mózes Árpád (n. 25 iulie 1931 Crizbav – d. 1 mai 2013 Budapesta) preot evanghelic, episcop din Transilvania, revoluționar în 1956[6]
- Seres András (n. 23 martie 1935 Crizbav – d. 25 noiembrie 1992 Arcuș), renumit etnograf din Țara Bârsei[7][8]
Galerie imagini[modificare | modificare sursă]
-
1826 - Danga pentru vitele din Crizbav -
1890 - Port popular ceangăiesc din Crizbav -
Crizbav sub clar de lună -
Răsărit de soare la Crizbav -
Str Mijlocie Crizbav -
Biserica evanghelică luterană și Căminul Cultural -
Biserica ortodoxă „Înălţarea Domnului” -
Ciurda se întoarce la Crizbav. În fundal Munții Măgura Codlei
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Google Earth
- ^ Pro Terra Barcensis
- ^ Biserica „Înălțarea Domnului”
- ^ „Mitropolia Ardealului Protopopiatul Prejmer-Săcele”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Pro Terra Barcensis
- ^ Pro Terra Barcensis
- ^ Viața lui Seres András
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. București. ISBN 978-973-0-11186-6.
- maghiară Kovács Lehel István (). Térben és időben… Barangolás a Barcaságon (În timp și spatiu… Călătorind în Țara Bârsei). Négyfalu (Săcele): Hétfalusi Magyar Művelődési Társaság (Asociația Culturală Maghiară din cele șapte sate). ISBN 978-973-0-25878-3.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Primaria Crizbav
- Date despre comună
- Informații despre Cetatea Heldenburg
- Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
| |||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||