Cordelia (satelit)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Cordelia
Uranus rings and two moons.jpg
Cordelia jos în centru, în inelul strălucitor, imagine Voyager 2
Denumiri alternativeS/1986 U 7
Numit dupăCordelia[*]  Modificați la Wikidata
Date generale
DescoperireRichard J. Terrile / Voyager 2
20 ianuarie 1986
Caracteristicile orbitei
Semiaxa mare49751,722 ± 0,149 km[1]
Excentricitatea0,00026 ± 0,000096[1]
Perioada siderală0,33503384 ± 0,00000058 d[1]
Înclinarea față de ecliptică0.08479 ± 0.031° (față de ecuatorul lui Uranus)[1]
Date fizice
Raza medie20,1 ± 3 km[2][3][4]
Aria suprafeței~5500 km²
Volum~38,900 km³
Masa~4.4×1016 kg
Densitatea medie~1,3 g/cm³ (presupusă)[3]
Accelerația gravitațională la suprafață~0,0073 m/s²
Viteza de eliberare~0,017 km/s
Albedo
Temperatura la suprafață~64 K

Cordelia (sau Uranus VI[6]) este un satelit interior natural al planetei Uranus. A fost descoperit prin intermediul imaginilor realizate de sonda Voyager 2 la 20 ianuarie 1986 și a fost denumit provizoriu S/1986 U 7. Nu a mai fost observat înainte ca Telescopul Spațial Hubble să-l detecteze în 1997.[5][7] Satelitul Cordelia a primit numele celei mai mici fete ale regelui Lear din piesa de teatru omonimă a lui William Shakespeare.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. 1,0 1,1 1,2 1,3 doi:10.1086/300263 10.1086/300263
    Această referință va fi completată automat în următoarele minute. Puteți sări peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual
  2. doi:10.1006/icar.2001.6597 10.1006/icar.2001.6597
    Această referință va fi completată automat în următoarele minute. Puteți sări peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual
  3. 3,0 3,1 3,2 „Planetary Satellite Physical Parameters”. JPL (Solar System Dynamics). . Accesat în . 
  4. 4,0 4,1 Williams, Dr. David R. (). „Uranian Satellite Fact Sheet”. NASA (National Space Science Data Center). Accesat în . 
  5. 5,0 5,1 doi:10.1006/icar.2001.6596 10.1006/icar.2001.6596
    Această referință va fi completată automat în următoarele minute. Puteți sări peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual
  6. „Planet and Satellite Names and Discoverers”. Gazetteer of Planetary Nomenclature. USGS Astrogeology. . Accesat în . 
  7. Showalter, M. R.; Lissauer, J. J. (). „Satellites of Uranus”. IAU Circular. 8194. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]